Publicații clujene: revista APOSTROF nr. 1/2019

p { margin-bottom: 0.1in; direction: ltr; color: rgb(0, 0, 10); line-height: 120%; text-align: left; }p.western { font-family: „Liberation Serif”,serif; font-size: 12pt; }p.cjk { font-family: „Droid Sans Fallback”; font-size: 12pt; }p.ctl { font-family: „FreeSans”; font-size: 12pt; }

Dumnezeu nu bate cu bota, ci cu drujba

Paginile Eveniment ale „Apostrof” sunt ocupate de un dialog consistent, extrem de viu în ciuda aparentei extensii a lucrului făcut, Ion Pop în dialog cu Mircea Cărtărescu, după cum observa și gazda scriitorului, o adevărată conferință. Întâlnirea s-a desfășurat pe scena Teatrului Național. Preambulul extins al dialogului susținut de criticul/istoricul literar Ion Pop, face trimitere serioasă și profundă la lumea dintre două opere literare, „Țiganiada”, de Ion Budai-Deleanu, și „Levantul”, poemă de Mircea Cărtărescu. Genialul Budai-Deleanu – a spus Ioan Pop – a avut o libertate uluitoare pentru vremea sa tocmai în jocul lumii create de el, o capodoperă de mobilitate imaginativă, de ludic, de punere în scenă, cu un simț al comicului extraordinar, cu gust pentru grotesc, cu poftă de-a spune cuvintele, dificil de exprimat într-o limbă încă nedecantată poetic, dar căreia Budai-Deleanu îi găsește o expresivitate cu totul și cu totul tulburătoare. Pe această linie se observă că există între cele două opere, „Țiganiada” și „Levantul”, o continuitate de mod al înscenării și în manevrarea surprinzătoare, uimitoare a unui vocabular și a unor personaje care își atrag comentariul imediat.

Autorul invitat a fost întrebat despre cărțile pe care le-a scris, despre trecerea sa de la poezie la proză. Despre poezie, ficțiune și jurnal vorbind, despre meandrele creației, dar și detaliile oferite de conlocutor sunt clarificatoare. Despre renunțarea definitiv la poezie, Mircea Cărtărescu a recunoscut că a fost o decizie deliberată, lipsită de regrete sau alte stări. Cărțile sale de proză, nuvele, romane, povestiri, le-a descris astfel: «Ceea ce îmi place la „Nostalgia” este construcția narativă. Povestirea „Rem” are sub capotă un motot narativ pe care îl admir și azi. „Ruletistul” e doar o jucărie, ca acele jucării pe care le arunci în aer și plutesc, sau ca ghemotoacele de hârtire care, aruncate în apă, se desfac în lebede sau nuferi. Dar când am scris „Travesti”, care este placa turnantă a prozei mele, am schimbat complet această manieră de scris și am încercat să găsesc un fel de a scrie care să ducă într-adevăr spre interior. Mă interesa descrierea palatului meu interior cu scopul de a vedea mai bine ușa interzisă. A fost pentru prima dată când, scriind „Travesti”, am avut curajul suicidal de a intra în camera interzisă și de-a mă confrunta (…) „Travesti” a fost (…) cea mai traumatizantă experiență pentru mine, niciodată nu am suferit atât de tare scriind o carte, dar a fost și o experiență cathartică. Acest mic roman abisal a fost portalul către „Orbitor”. Apoi am trăit fericit 14 ani în trilogia mea. (…) „Solenoid” este o întoarcere pe o altă spirală la „Nostalgia”, o carte mai puțin senzuală și subtilă în fiecare pagină a ei, față de „Orbitor”. (…) În „Solenoid” am încercat să fac ce am făcut și în „Rem”, un schelet, o structură, o mașinărie care te forțează să mergi înainte…» Transcrierea dialogului e semnată de Alice Valeria Micu.

Câteva cronici și recenzii literare: Iulian Boldea scrie despre romanul „Măcelăria Kennedy” de Radu Țuculescu (Ed. Polirom, 2017, marcând sărbătoarea de vârstă autorului. Ștefan Bolea prezintă două cărți de poezie, „PS” de Virgil Leon (Ed. Ideea Design, Cluj-Napoca, 2018) și „bani, muncă, timp liber” de Elena Vlădăreanu (Ed. Nemira, București, 2017). Cristian Vasile analizează volumul istoricului austriac Oliver Jens Schmitt, „Colneliu Zelea Codreanu. Ascensiunea și căderea «Căpitanului»”. Cartea lui Liviu Radu, „Chestionar pentru doamne care au fost secretarele unor bărbați foarte cumsecade”, o ficțiune de istorie alternativă asupra nazismului și comunismului, e analizată de Oliviu Crâznic. Mircea Moț scrie despre cel mai recent volum de poeme publicat de Cassian Maria Spiridon, „Cu gânduri și cu imagini” (Ed. Cartea Românească, București, 2018). Cronica teatrală semnată de Alice Valeria Micu abordează spectacolul „Neguțătorul din Veneția”, o variantă regizorală aleasă de Tompa Gábor la Teatrul Maghiar de Stat Cluj. Un monumental volum, o primă panoramă organică a jazzului european, cu tiltul „The History of European Jazz” ne sugerează să citim Virgil Mihaiu. Sorin-Mihai Grad semnează Aforisme: ●dumnezeu nu bate cu bota, ci cu drujaba ●cei care cred în energii au ca moaște bateriile ●o fi ridicat cineva pe undeva vreo statuie în memoria lui alzheimer? ●genialul de azi e plicticosul de mâine. și invers, desigur ●icoanele care nu plâng nu au fost bătute cum trebuie ●o fi mai periculos să-ți tatuezi ficatul sau creierul? Aferim.

Virgil RAŢIU