Publicații clujene: APOSTROF nr. 7 (350)/ 2019

La ce bun revistele literare

În editorialul „De la Platon la Simuț” Marta Petreu pune degetul pe un text scris de criticul Ion Simuț, intitulat „Elegie pentru revistele literare”. Încă de mai bine de o lună, judecarea și forfecarea acestui articol cultural semnat de Simuț a făcut valuri, opinia orădeanului apărând (se zice, „după lupte seculare”) în revista «Familia». Pe urmă, în «Observator culrural». Însumi am rămas perplex. Ca să vezi „a(l)titudine de granit”: Ion Simuț, criticul literar, da, cel cunoscut, prietenul Ion Simuț, într-o opinie publică, se face pe sine și alți redactori de reviste, „redactor pensionar-expirat”. N-am priceput iotă. Om să se injure cu atâta nevinovăție și răpușenie totodată n-am mai pomenit.

Redactorul-șef al „Apostrof”, Marta Petreu, este neiertătoare. Mai întâi îi impută lui Ion Simuț metoda deficitară de cercetare pe care o aplică în volumul „Literaturile române postbelice” (2017), o carte altminteri ambițioasă și apreciată la vremea ei. Totuși, în acest volum I.S. e revoltat pe poezie, care chipurile ar fi în declin. O fi în declin pentru publicul cititor, asta însă nu înseamnă că poezia ar trebui să înceteze să existe. A mai fost unul care – accentuează Marta Petreu –, temându-se de poeți, a vrut să-i elimine din cetate, dar nu l-a ascultat nimeni și nu crede că dl I.S., așa de sătul de poeți cum se arată, o să aibă mai mult susces decât Platon. Marta Petreu argumentează: „Investind în cultura scrisă, așa cum este ea, și în orice formă a culturii din țară, România investește în identitatea ei de astăzi și de viitor. Cu alte cuvinte, face o investiție pe termen lung. După părerea mea nu investește destul. (…) La ce sunt bune revistele literare, iar dl I.S. nu a aflat încă? Ele sunt sitemul circulator al organismului mare care este cultura noastră națională. Salvează trecutul și fac din el prezent și viitor. Modelează prezentul. Modelează viitorul. Cu alte cuvinte, participă din plin la crearea culturii naționale și a conștiinței-de-sine a culturii naționale. Conștiință-de-sine a culturii naționale la care dl I.S. n-a ajuns încă”.

Cu privire la revista APOSTROF, mențiunea cea mai de seamă este că numărul prezent marchează a 350-a apariție. Așadar, un număr festiv, care ar trebui să adune „pe aceeași pagină” numele autorilor, mari și mai puțin mari, români și străini, din țară și din străinătate, vii sau morți, pe care revista cu onoare i-a publicat sau despre care cu profesionalism a scris/comentat. De la: cronicari și Școala Ardeleană la Maiorescu și maiorescieni, de la Eminescu la poeții care abia debutează, de la Cioran, Eliade, Eugen Ionescu, Matei Călinescu etc. la Florina Ilis, Ruxandra Cesereanu, Ioan-Aurel Pop, Laurențiu Ulici, Ioan Moldovan, o listă nesfârșită de scriitori.

Publică poezii/poeme: Adrian Popescu, Emil Hurezeanu, Alice Valeria Micu, Elena Vlădăreanu, Lucian Blaga (poeme traduse în limba engleză de Ștefan Bolea).

Dosarul Apostrof este rezervat Cercului Literar de la Sibiu. Sunt scoase din „arhivă” documente oferite de doamna Doti Stanca, câteva scrisori adresate lui Radu Stanca (poet, prozator, dramaturg, eseist, traducător), doamnei Doti Stanca (soția scriitorului, actriță) sau amândorura. Cei care le scriu sunt: Deliu Petroniu (1922-2008 – prof. univ. la Timișoara), I. Negoițescu (critic și istoric literar, eseist), G. Ciprian (dramaturg), Henri Jaquier (1900-1980 – prof. în cadrul Misiunii Franceze din România), Ion Vlasiu (sculptor), Nicolae Balotă (critic și istoric literar). Despre Cercul Literar de la Sibiu,«Cerchiștii», depune mărturie pe două pagini Farkas Jenö.

Semnează cronici literare și eseuri: Iulian Boldea, Ștefan Bolea, Sanda Cordoș, Radu Constantinescu, Adriana Teodorescu, Giovanni Rotiroti, Constantin Cubleșan, Cristian Vasile, Dan Gulea, Mircea Moț.

Virgil RAȚIU