Printr-o scrisoare deschisă, primarul Emil Boc îi curtează pe parlamentarii clujeni

• Cum se face lobby pentru o centură metropolitană •

„Vă felicit pentru privilegiul de a reprezenta clujenii în Parlamentul României în actualul mandat şi doresc să vă transmit toată deschiderea mea în calitate de edil pentru a colabora în vederea susţinerii oricărui proiect care va contribui la dezvoltarea municipiului Cluj-Napoca”, arată edilul în documentul menţionat. „Vă asigur că veţi găsi în mine un partener pentru a vă furniza toate datele, informaţiile şi tot sprijinul necesar pentru a promova şi propune proiecte importante pentru cetăţeni”, continuă acesta, precizând că cele mai importante obiective din 2017, pentru care este necesar să ne unim eforturile pentru a crea contextul de implementare, sunt realizarea centurii metropolitane Gilău – Apahida şi Spitalul Regional de Urgenţă.

În continuare, primarul enumeră, cu lux de amănunt, toate proiectele la care speră să adere parlamenarii clujeni – în general – şi în speţă majoritatea PSD-ALDE din Parlamentul României, fără a cărei susţinere proiectele municipiului nu se vor putea materializa.

„Centura  metropolitană a municipiului figurează în Master Planul General de Transport al României sub denumirea de Drumul Trans-Regio Gilău – Apahida (TR Feleac, indicativ ET35, cod proiect RTR098 RTR099). Valoarea lui estimată este de 126,3 milioane de euro. Perioada de implementare a acestui proiect este 2017 – 2020. Vă transmitem ataşat un extras din Anexa la Masterplanul General de Transport al României, unde este prevăzută centura metropolitană a Clujului şi care cuprinde mai multe detalii despre acest proiect. Este important ca în acest an să înceapă şi să se finalizeze studiile de fezabilitate pentru centura metropolitană”, subliniază Boc. Pentru a fi mai persuasiv, edilul expune câteva dintre argumentele pentru demararea imediată a acestui proiect (studii de fezabilitate, exproprieri, execuţie): „Municipiul Cluj-Napoca, pol de creştere conform HG 98/2008, primul oraş ca mărime din România (după capitala Bucureşti) şi cu cea mai dinamică creştere a populaţiei (conform ultimului recensământ al INS), a realizat, în perioada septembrie 2014 – decembrie 2015, cu asistenţa Băncii Europene de Dezvoltare şi a JASPERS, Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) pentru perioada 2016-2030”, spune edilul, elaborându-şi strategia de convingere şi argumentele în jurul studiului. „Acest studiu a scos în evidenţă problemele deosebite pe care zona metropolitană Cluj-Napoca le are privind traficul rutier de tranzit, precum şi accesul la reţeaua naţională de transport rutier pentru traficul originând în sau având destinaţia în zona metropolitană Cluj-Napoca; În vecinătatea zonei metropolitane Cluj-Napoca converg şapte tronsoane de drum naţional (dintre care cinci sunt drumuri europene: E81 spre NV, E60 spre V, E81 spre S, E60 spre SE şi S576 spre N). Această convergenţă conduce la existenţa a 21 de relaţii de tranzit rutier, dintre care doar 11 sunt deservite convenabil, restul de 10 relaţii de tranzit rutier fiind deservite parţial inconvenabil sau totalmente inconvenabil; Aeroportul Internaţional „Avram Iancu” (al doilea cel mai important aeroport al ţării) este practic izolat din punctul de vedere al accesului rutier pentru o mare parte a zonei de captare a pasagerilor, constând în judeţele Bihor şi Sălaj, precum şi în vestul judeţului Cluj; Impactul absenţei unei infrastructuri convenabile pentru traficul de tranzit rutier în zona metropolitană Cluj-Napoca a fost demonstrat în mod clar în etapa de colectare de date pentru Planul de Mobilitate Urbană Durabilă: tronsonul DN 1 la vest de Cluj-Napoca (intrarea dinspre Oradea) este mai aglomerat (MZA pentru zilele lucrătoare = 58.660) decât cea mai aglomerată arteră de intrare din Bucureşti, DN 1 dinspre Otopeni, la ultimul recensământ naţional de circulaţie al CNADNR (MZA_2010 = 54.135). Conform măsurătorilor efectuate de către Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, în data de 13 noiembrie 2015, s-a înregistrat un vârf de 74.258 de vehicule pe acest tronson, valoare cu mult superioară oricărei valori înregistrate anterior pe tronsoanele de drumuri naţionale şi autostrăzi din România; Accesul la autostrada A3 din zona metropolitană Cluj-Napoca este neconvenabil, conform diagramelor prezentate în PMUD. Privind accesul la nodul rutier Gilău, cea mai mare parte a oraşului se situează în izocrona de 30 de minute, inclusiv parcurile industriale Tetarom I şi II. Aeroportul şi parcul industrial Tetarom III sunt în izocrona de 40 de minute. Privind accesul la nodul rutier Turda, accesul este şi mai puţin convenabil. În concluzie, autostrada A3 deserveşte în mod foarte prost al doilea cel mai mare oraş al României”, arată Emil Boc, considerând că în absenţa investiţiei în Centura Metropolitană Cluj-Napoca, acest status quo se va păstra şi ulterior finalizării proiectelor de autostradă Turda – Sebeş, Câmpia Turzii – Ogra – Târgu Mureş şi Gilău – Nădăşel, reducând semnificativ utilitatea ce va fi derivată din cheltuirea fondurilor europene nerambursabile din POS-T 2007-2013 şi POIM 2014-2020 pentru proiectele de autostradă menţionate mai sus. „PMUD a propus şi a demonstrat matematic (cu ajutorul Modelului de Cerere de Transport pentru zona metropolitană Cluj-Napoca) beneficiul şi utilitatea construcţiei unei centuri metropolitane extinse pentru Cluj-Napoca, evidenţiind că până în 2030 aceasta ar fi deja încărcată cu un volum de trafic de de până la 85% din capacitate (adică mai mult decât oricare autostradă din România), chiar în varianta în care aceasta ar fi realizată în profil de autostradă sau drum expres. De asemenea, centura metropolitană Cluj-Napoca este vitală şi pentru accesibilitatea la noul Spital Regional de Urgenţă. Construirea şi dotarea Spitalului Regional de Urgenţă Cluj este cuprinsă în Acordul de Parteneriat al României cu Comisia Europeană pentru perioada 2014-2020 şi este prevăzută a fi finanţată prin Programul Operaţional Regional 2014-2020. Deschiderea la Cluj-Napoca a unui Spital Regional de Urgenţă ar oferi atât garanţia accesului la servicii pentru populaţia întregii regiuni, cât şi oportunitatea de a continua să construim aici un centru de excelenţă în medicină, precum şi o soluţie de a opri, pe termen lung, plecarea medicilor din ţară”, argumentează, suplimentar, primarul.

„Pentru oamenii politici, a avea mijloacele de a putea susţine proiecte de asemenea anvergură este o oportunitate şi indiferent de sfera politică din care provenim, cu toţii avem un obiectiv comun: creşterea calităţii vieţii clujenilor”, conchide primarul în scrisoarea deschisă adresată parlamentarilor clujeni.

A.S.