Prin valoarea investiţiilor implementate, Ţaga este mai aproape de Uniunea Europeană decît de Consiliul Judeţean

• dialog cu primarul comunei, domnul Romulus Mîrza •

Cunoscută prin potenţialul celor 180 ha de lacuri piscicole şi grota în care se maturizează renumitul Caş de Năsal, localitatea aşezată în frumoasa geografie colinară specifică Cîmpiei Transilvane are nu numai o bogată reţea hidrografică care începe să fie valorificată de numeroşi întreprinzători privatizaţi, ci şi importante resurse de gaze naturale, care sînt permanent pompate în sistemul energetic naţional. Desigur, cînd vorbim de Ţaga, nu trebuie să uităm de Rezervaţia naturală acvifaunistică Năsal, de importanţa istorică a Bazei arheologice de aici, dar şi de faptul că în acest areal transilvan au fost aclimatizaţi, după 90, peste 100 de bizoni aduşi din mai multe ţări europene, mutaţi de un an în altă zonă împădurită a judeţului.

Chiar dacă drumurile judeţene ce şerpuiesc prin comună sînt desfundate de ani de zile, provocînd mari suferinţe populaţiei şi mijloacelor de transport, comuna îşi dezvoltă an de an infrastructura prin programele elaborate de conducerea unităţii administrativ-teritoriale, în consens cu dorinţele legitime de mai bine ale celor ce trăiesc şi muncesc în cele cinci sate componente ale comunei. Şi cum bilanţul împlinirilor îşi are încă fireasca prospeţime în acest început de februarie, am adresat cîteva întrebări domnului Romulus Mîrza, primarul comunei Ţaga, cărora le-a răspuns cu multă amabilitate, dar şi cu o totală transparenţă a gospodarului chibzuit, ce-şi asumă atît împlinirile cît şi posibilele… restanţe.

Reporter: Am trecut aseară prin Ţaga şi Sîntioana, domnule primar, şi am rămas plăcut surprins de puterea corpurilor de iluminat stradal, care te ajută să faci slalom printre numeroasele gropi de pe DJ 109C, care distrug, de aproape un… cincinal, cauciucurile, suspensia şi direcţia autovehiculelor. Aţi reabilitat iluminatul public pentru a se vedea şi noaptea gropile şi neglijenţa păgubitoare manifestată de Consiliul Judeţean faţă de acest important segment rutier ce leagă nu numai comunele Ţaga, Geaca, Cămăraşu, Cătina şi Buza de Cluj, dar şi o bună parte din judeţele limitrofe Bistriţa-Năsăud şi Mureş.
Romulus Mîrza: Focalizînd puţin situaţia iluminatului stradal rural, cenzurat şi el de fostul regim, am găsit oportunitatea reabilitării şi dezvoltării iluminatului public în toate cele cinci sate componente ale comunei, înlocuind cele 360 de lămpi care încărcau destul de bine facturile lunare, cu 868 de corpuri de iluminat prin leduri, cu care am extins şi îmbunătăţit iluminatul, dar am şi redus costurile lunare cu 30%, sumele economisite avînd o consistenţă importantă la finele anului calendaristic. Cu gropi sau fără gropi, programul de reabilitare a iluminatului a fost o prioritate pentru Primărie şi Consiliul local, dar şi a locuitorilor cu care ne consultăm în privinţa priorităţilor investiţionale finanţate de bugetul local şi fonduri europene.

Rep.: Apropo de fonduri europene, se pare că sînt mai aproape comunitarii europeni de dumneavoastră decît Consiliul Judeţean, care gestionează investiţiile în profil teritorial.
Romulus Mîrza: Dacă luăm în calcul volumul investiţiilor primite de la CJC şi sumele obţinute prin programe europene, se pare că această concluzie poate fi validată. Bunăoară, reţeaua de apă şi canalizare, funcţionabile în Ţaga şi Sîntioana, a fost realizată cu finanţare europeană, pe Măsura 322 FEADR, terenul de sport sintetic cu nocturnă şi împrejmuire are aceeaşi sursă de finanţare, Centrul de informare turistică îşi are şi el sursa financiară din Măsura 313 şi exemplele pot continua.

Rep.: Din cîte am văzut cu cîteva ore în urmă în zona centrală a satului Sîntioana, se pare că proiectele trimise de dumneavoastră către finanţatorii Europei se bucură de o bună eligibilitate. Sper că nu i-aţi… momit cu peşte şi Caş de Năsal, de vă deschid aşa de operativ portmoneele bancare.
Romulus Mîrza: Dacă vor avea curiozitatea să vadă unde şi în ce au investit, se vor bucura de atenţia şi tradiţionala noastră ospitalitate. Pînă atunci trebuie să le mulţumim pentru implementarea programului integrat ce a cuprins renovarea, modernizarea şi dotarea Căminului cultural din Sîntioana, pentru promovarea tradiţiilor şi specificului cultural local şi dotarea serviciului public de gospodărire comunală Ţaga.
Acest program, accesat cu sprijinul GAL ,,Cîmpia Transilvaniei’’, a însemnat renovarea din temelii a conacului cumpărat de Comitetul Şcolar Rural Sîntioana în 1937 de la familia Temeşvary, dar care, prin tertipuri birocratice, în 1941, şi-l înscrie din nou în cartea funciară. Dar, prin Tratatul de la Trianon, imobilul revine de drept comunităţii locale.

Rep.: Şi acum, după ce s-au retras constructorii şi restauratorii, arată ca o bijuterie arhitectonică.
Romulus Mîrza: Fără a exagera, chiar aşa arată. Este nu numai un lăcaş de cultură modern prin finisaj, dotări, împrejmuire şi amenajarea spaţiului ambiental exterior, ci şi prin valoarea sa arhitectonică, ce-l situează în ofertele turismului rural din această zonă a judeţului Cluj. Ne preocupăm, de acum, să ridicăm şi valoarea manifestărilor artistice la nivelul bazei materiale existente.

Rep.: Generozitatea instanţelor judecătoreşti, a celor îndrituiţi cu retrocedările, a uimit nu numai România, ci şi o întreagă lume. Au fost retrocedate centre mari de oraşe, cămine culturale, spitale, sedii administrative, şcoli şi muzee. Ca să nu mai amintim ce s-a întîmplat cu industria, CAP – urile şi IAS – urile. Nici Ţaga nu a fost ocolită de asemenea acte dicutabile…
Romulus Mîrza: Din păcate, la noi ca la nimeni. Nu am auzit ca în Cehia, Slovacia, Ungaria, Polonia, Bulgaria, sau în fosta parte a Germaniei împînzită de trupe sovietice să se fi retrocedat instituţii în care au investit statul, chiriaşii sau noii proprietari. Acest nedorit contrast a fost trăit şi de comunitatea noastră, prin faptul că a fost retrocedată principala instituţie de învăţămînt a comunei. O şcoală cu clasele l-Vlll, care a fost dezvoltată şi modernizată în timp, în care sîntem toleraţi că plătim o chirie de 16 milioane lei lunar unui moştenitor al fostului proprietar din Budapesta.

Rep.: Deci, după ce i-aţi dezvoltat şi modernizat averea, acum îi şi alimentaţi conturile. Pînă cînd?
Romulus Mîrza: Pînă în vară, cînd vom termina de finisat şi dotat cu cele necesare noul sediu al şcolii amplasate în centrul civic al localităţii. Noua şcoală gimnazială, cu parter şi etaj, a cărei construcţie trenează din 2007, din lipsă de fonduri, a fost predată Primăriei în 2014, iar din 2015 am reluat lucrările care sînt terminate în procent de 90 la sută. Va fi o unitate modernă, racordată la utilităţi, cu încălzire centrală, laboratoare, grupuri sociale moderne, cu apă caldă şi rece, adică tot confortul cerut de condiţiile autorizării.

Rep.: Peste drum aveţi şi noua Casă de cultură, dar şi un teren de sport multifuncţional, bun pentru orele de sport.
Romulus Mîrza: Inventarul sportiv este îmbogăţit cu arena de fotbal, construită la ieşirea spre Habadoc, arenă împrejmuită, gazonată, cu vestiare, centrală termică, canalizare, utilităţi şi birouri pentru oficiali.
La capitolul cultură, lîngă noutăţile capabile să găzduiască şi pretenţioase trupe de teatru pe scenele din Ţaga şi Sîntioana, avem resurse bugetare pentru modernizarea căminelor culturale din Năsal şi Sîntejude, unde vom crea condiţiile cerute de desfăşurarea manifestărilor cultural-artistice şi a altor întruniri organizate de localnici.

Rep.: Am văzut, domnule primar, că aţi decolmatat porţiunea de intravilan a Văii Năsalului şi aţi asfaltat drumul comunal Ţaga – Năsal. Ce proiecte imediate aveţi în atenţie?
Romulus Mîrza: Nu sînt puţine şi nici uşor de realizat, însă în bună colaborare cu executivul şi deliberativul local, cu factorii decidenţi de la nivelul unor servicii şi administraţia judeţului, sper în reabilitarea drumurilor comunale, cu menţiunea expresă că putem implementa proiectul de asfaltare a drumului spre Sîntejude şi a străzilor şi uliţelor din Ţaga cu fonduri europene; că vom finaliza colaborarea cu Compania de apă ,,Someş’’ pentru aprovizionarea cu apă potabilă a satului Năsal, din sursa Gilău; tot în acest an demarăm lucrările de reabilitare a Primăriei, iar la Năsal, Sîntejude şi Sîntioana marşăm pe extinderea reţelei de aprovizionare cu gaze naturale. Dacă mai reuşim să dezvoltăm şi sistemul de încălzire cu surse ale energiei regenerabile, iar Consiliul Judeţean să reabiliteze mizeria de drum ce generează zilnic înjurături şi blesteme, putem nădăjdui că Ţaga este mult mai aproape de Europa.
Dialog consemnat de Dumitru VATAU