Premierul Ponta: Nyiro Jozsef nu poate să primească onoruri pentru ceva ce nu e cazul să fie onorat

Guvernul României se opune înhumării rămăşiţelor pămînteşti ale scriitorului maghiar Nyiro Jozsef la Odorheiu Secuiesc, pentru că, din punctul de vedere al Palatului Victoria, acesta nu “poate să primească onoruri pentru ceva ce nu este cazul”, a declarat, vineri, premierul Victor Ponta.

“Este o personalitate care, din punctul de vedere al autorităţilor române, avînd o activitate pe care o puteţi afla uşor, nu poate să primească onoruri pentru ceva ce – din punctul nostru de vedere – nu e cazul să fie onorat”, a spus Ponta, răspunzînd unei întrebări.

În context, el a subliniat că “nu există” neînţelegeri între România şi Ungaria, însă fostul Guvern de la Bucureşti era de acord cu înhumarea rămăşiţelor pămînteşti ale scriitorului maghiar la Odorheiu Secuiesc, nu şi actualul Executiv.

“Înţeleg că fostul Guvern, aşa a spus preşedintele Parlamentului (preşedintele Parlamentului Ungariei – Kover Laszlo – n.r.), că fostul Guvern a fost de acord cu înhumarea la Odorheiu Secuiesc, actualul Guvern, prin ministrul de Externe şi ministrul de Interne, şi-a manifestat opoziţia la aşa ceva”, a menţionat Victor Ponta.

Ministerul român al Afacerilor Externe (MAE) precizează vineri că nu a intervenit nicio schimbare în poziţia autorităţilor române privind dezacordul reînhumării scriitorului Nyiro Jozsef în România.

“MAE solicită ca orice demers să se facă conform legislaţiei române”, au arătat vineri reprezentanţii ministerului, într-un răspuns oferit la solicitarea AGERPRES.

Potrivit MAE, această poziţie va fi transmisă în cursul zilei de vineri Ambasadei Ungariei la Bucureşti.

MAE subliniază “necesitatea de a utiliza strict canalele oficiale de dialog pentru clarificarea oricăror aspecte de natură a genera dificultăţi în relaţia bilaterală”.

Ministerul Afacerilor Externe îşi exprimă dezacordul faţă de reînhumarea scriitorului Nyiro Jozsef în România, precizînd că activitatea acestuia indică o atitudine antisemită.

“MAE a comunicat deja părţii ungare poziţia autorităţilor române, respectiv dezacordul faţă de reînhumarea lui Nyiro Jozsef în România. Partea română a arătat că activitatea politică a lui Nyiro Jozsef din perioada 1941 – 1945 indică o atitudine de extremă dreaptă, antisemită şi de colaborare cu un regim fascist”, arăta MAE într-un răspuns acordat, marţi, la solicitarea AGERPRES.

Ministerul a punctat că în demersurile efectuate de o serie de organizaţii din România şi din străinătate au fost transmise mesaje clare privind dezacordul faţă de astfel de manifestări.

MAE a prezentat şi informaţiile cu privire la Nyiro Jozsef, care s-a născut în 1889, la Jimbor, în judeţul Braşov şi a decedat în 1953, la Madrid, în Spania, unde a fost înhumat pînă de curînd.

Potrivit sursei citate, în perioada interbelică el a lucrat ca jurnalist la mai multe publicaţii de limba maghiară din Transilvania şi a publicat mai multe nuvele. În 1941, după anexarea Transilvaniei de Nord de către Ungaria, a fost invitat în calitate de deputat ardelean în Parlamentul de la Budapesta şi s-a mutat în capitala ungară. A fost redactor-şef la două ziare de extremă dreapta – “Magyar Ero” şi “Magyar Unnep”.

După lovitura de stat din 15 octombrie 1944 şi-a continuat activitatea în Parlamentul Ungariei (Parlamentul de la Sopron), care a adoptat legislaţie antisemită. În această calitate, Nyiro Jozsef a susţinut activitatea guvernului fascist al lui Szalasi Ferenc. În 1940 i-a fost acordată distincţia “Coroana Corvin”, înfiinţată de către Miklos Horthy.

Pe 16 mai, ambasadorul Ungariei la Bucureşti, Oszkar Fuzes, a declarat, la Tîrgu Mureş, că există dovezi potrivit cărora scriitorul Nyiro Jozsef, care va fi reînhumat la Odorheiu Secuiesc în 27 mai, cu sprijinul Parlamentului Ungariei, nu a fost nici anti-român, nici antisemit.