Premiere cinematografice

Când trei femei îşi iau viaţa în propriile lor mâini
Bucătăria iadului (producţie Statele Unite 2019) reclamă din start câteva date istorice. În primul rând, filmul poate fi văzut doar dacă eşti cât de cât familiarizat cu Mafia irlandeză din Statele Unite şi nu numai. Este vorba despre gruparea care – şi face simţită prezenţa încă de la începutul secolului al 19 – lea. Au fost şi sunt activităţi criminale care au rezistat timpului. Aşa se explică filme precum Underworld (1927), The Public Enemy (1931), Scarface (1932), The Sting (1973), Killing Them Sotfly (2012), Kill the Irishman (2011), Road to Perdition (2002), Gangs of New York (2002), State of Grace (1990), lista este oricum mai lungă. Şi este deoarece vorbim despre una dintre grupările care au crescut în timp, aşa cum a crescut de exemplu, familia Genovese.
De data aceasta, peliculelor mai sus amintite li se adaugă Bucătăria iadului, debut în lungmetraj al regizoarei Andrea Berloff. Cea care semnează şi scenariul pornind de la o serie de benzi desenate create de Ollie Masters şi Ming Doyle pentru De Vertigo.
Ca de obicei, cronicile sunt şi nu favorabile. Nu este un debut rău, dar nici nu rupe gura târgului. Chiar dacă tema este una de interes. Trei soţii de mafioţi rămân descoperite la propriu şi la figurat după arestarea soţiilor şi trimiterea lor în spatele gratiilor într- un New York al anului 1978. Până aici totul pare să fie… ok. Rămase singure şi descoperite, cele trei soţii – bune interpretările celor trei actriţe: Meliissa McCarthy/’Kathy’, Tiffany Haddishl/’Ruby O’ Carroll’, Elisabeth Moss/’Claire Walsh’ – ajung să deţină controlul în rău famatul cartier Hell’ s Kitchen. Le sunt aproape nu numai prietenii, ci şi corupţii din FBI, avocaţi şi judecători, poliţişti new york – ezi, cum se întâmplă pretutideni în lume. Echivalentul la noi este, ca să fiu în proximitatea evenimentului, corupţia celor din Caracal şi judeţul Olt,…
Revin la filmul lui Berloff, pretty good pentru un debut. Are trei actriţe care scot producţia din neantul uitării, pot spune că interpretările sunt cele care salvează filmul de la dezastru. Cu un plus pentru imagine, montaj chiar, coloană sonoră.
Mafia irlandeză este o realitate a zilelor trecute şi de azi. Îşi face simţită prezenţa în mai multe sfer de activitate, de la jocuri de noroc la prostituţie, asasinate, escrocherii imobiliare, activitate infracţională greu de oprit.
Traversăm un august incendiar, lună în care, dacă nu aveţi ce face, aveţi ocazia relaxării la Bucătăria iadului, refugiu altfel binevenit.
Demostene ŞOFRON