Pictură clujeană – pictură europeană: OVIDIU AVRAM

Graţie unei inspirate iniţiative în 9 mai, de ziua Europei, în sala de festivităţi a Primăriei municipiului Cluj-Napoca, s-a perfectat – prin competenta implicare a Departamentului de cultură – un medalion omagial, dedicat personalităţii unui remarcabil pictor clujean, OVIDIU AVRAM. Pe simezele elegantei ambianţe au fost panotate 20 de evocatoare mostre picturale specifice unei viziuni şi particularităţi stilistice prin care reputatul maestru şi-a câştigat notorietate internaţională, încununată recent cu Marele Premiu la Bienala de artă de la Tivoli, Italia (2015). Astfel de lăudabile proiecţii de valori consacrate într-un spaţiu oficializat merită să cunoască o cursivă peridiocitate, stimulativă atât pentru creatori, cât şi pentru iubitorii de artă autentică, semn că în România există şi se afirmă vital virtuţi creative de universală rezonanţă.

 Aflat la vârsta deplinei maturităţi (n. în 1953, absolvent de studii academice în 1975), pictorul Ovidiu Avram probează genul artistului exigent şi consecvent cu sine, valorificând la potenţial maxim resursele unei generoase vocaţii, fixate pe coordonatele unui profund fundament cultural. Întemeierea gestului pictural pe rigoare şi motivaţie spirituală i-a permis evitatea vacuităţii experimentale, operând dintr-un început în perimetrul configurării fin elaborate, cu egal interes pentru savoarea acordului cromatic şi inserarea de semnificaţie în structura motivului inspirator. O vastă deschidere imaginativă l-a propulsat în finalizator de imagini încărcate de mister şi fabulos, fiind repede catalogat ca aparţinând unei atitudini suprarealiste. Deşi rezultat al resurselor interioare unde rolul subconştientului nu poate fi neglijat, analiza în profunzime a vibraţiilor cromatice îl distanţează de substraturile iraţionalului, care încurajează adesea aspectul oniric, halucinant, al confesiunii. Ovidiu Avram s-a păstrat pe un făgaş al lucidităţii abil decantate, pe filieră latină, instaurând la nivelul expresivităţii candoarea şi puritatea a pătrunzătoare simbolizări. Aşa se explică şi factura determinant metaforică a stilului, iubitor de figurativ rafinat nuanţat.

 În datele sale esenţiale pictura maestrului Ovidiu Avram apare viguros preocupată de a proiecta în spaţiul cunoaşterii şi meditaţiei noastre ipostaze ale fiinţei umane confruntate cu vâltorile unui cotidian sfârtecat nu de rare absurdităţi şi anomalii. De aceea fixează într-o tulburătoare antiteză splendorile a vechi civilizaţii învăluite în crusta sau aflate în vecinătatea unor nocive consecinţe. Zeiţa fecundităţii şi-a înţelepciunii, Athena, e sufocată de o platoşă metalică şi nu-şi poate împlini menirea de a fecunda ca ploaia şi lumina ca soarele. O Locomotivă cuprinsă de flăcări face aluzie la nocivitatea emanaţiei poluante, o Dublă himeră, avertizează asupra primejdiei exaltării imaginative, invocarea unei Sirene vine să simbolizeze puterea autodestructivă a dorinţei dacă ne supunem viaţa unei insolite călătorii, pândită de inevitabile capcane, în calea spre ideal străbatem un ciudat Labirint, căutând centrul şi soluţia izbăvitoare, putem întîlni însă şi un baraj, o Ecluză, salvându-ne o Sibilă, unealtă a revelaţiei, cu emanaţie a înţelepciunii divine.

 Încă o caracteristică a implicaţiei sale creative este cultul pentru valorile cu statut patrimonial, pe care le doreşte ocrotite de imixtiunile energiilor distructive, proiectând pe ecranul unor misterioase fundaluri măreţia unei Catedrale, fascinaţia Palatului Dogilor din Veneţia, suspendat pe atavice şenile de tanc, siluete eterice de Îngeri, Veghetori, Arhangheli, Olandezul zburător, ca prezumtivi apărători ai ordinii şi armoniei universale. Pentru ca frumuseţea stranie a Madonei negre să mărturisească preţuirea cuvenită în relaţie cu poezia vârstei juvenile.

 Ovidiu Avram se dovedeşte în tot ce pictează un colorist din stirpea rară a făuritorilor de nestemate, conferind fluxului cromatic perenitatea vibrantă a proaspete şi încântătoare acorduri care-şi prelungesc ecourile dincolo de timp şi spaţiu. E universalitatea unui aport creativ original, ancorat în eternul vremii.

 Negoiţă LĂPTOIU