Pe simezele Galeriei de Artă din Dej. Expoziţia personală ANA SABINA PURCARIU

După o perioadă de stagnare de aproape trei ani, Galeria de Artă „Frezia”, devenită Galeria de Artă a Muzeului Municipal Dej, şi-a reluat activitatea care a consacrat-o în spaţiul artei contemporane româneşti, odată cu vernisajul expoziţiei personale Ana Sabina Purcariu, eveniment petrecut săptămâna trecută.

Absolventă a Universităţii de Artă şi Design Cluj-Napoca, Sabina Purcariu (n. 1954) este membră a UAP şi a Asociaţiei Artiştilor Plastici Mureş, precum şi a Fondului Plastic Braşov şi Kunstverein Passau din Germania. Începând cu anul 1988, este prezentă în cadrul unor expoziţii personale şi de grup pe simezele unor galerii din: Târgu-Mureş, Piatra-Neamţ, Mangalia, Alba-Iulia, Târnăveni, Constanta, Satu-Mare, Reghin, Sighişoara, Bucureşti, Sibiu, Rimini (Italia), Braşov, Sibiu, Budapesta, Munchen, Passau (Germania), Oslo, Cluj-Napoca, Paris etc. Recompensate cu numeroase premii şi distincţii în cadrul expoziţiilor de artă judeţene (premiul II şi III, premiul revistei Ambasador pentru activitatea artistică în anul 2006), lucrările artistei fac parte din numeroase colecţii particulare din ţară şi străinătate.

După o scurtă alocuţiune inaugurală, rostită de primarul Costan Morar, despre artistă şi lucrările expuse la Dej sub titlul generic „Călătorii spirituale” au vorbit directorul muzeului dejean, Constantin Albinetz, şi criticul de artă, dr. Negoiţă Lăptoiu.

Ana Sabina Purcariu are fascinaţia unor simboluri universale (Icar, Zborul, Cercul, Îngerul, Grădina Edenului) pe care le „traduce” în compoziţii a căror fervoare cromatică sugerează o eliberare din cenuşiul cotidian şi o nestăvilită capacitate a omului de a se regăsi prin artă. Artista îşi elaborează creaţiile cu migală, le construieşte după o logică proprie şi are o dexteritate a limbajului plastic, care este de fapt o marcă a sa. Aparent independente, temele comunică însă între ele prin acelaşi spirit ideatic care le străbate, marcat prin sinceritatea expresiei, prin discreţie, graţie şi eleganţă. În acelaşi timp, fiecare tablou este „o idee” care face parte dintr-un lanţ al frământărilor vieţii şi care, după cum aprecia criticul Negoiţă Lăptoiu, „prezintă o temeinică analiză a împlinirilor artistei şi răsfrângerilor sale picturale; un amplu orizont al inspiraţiei, o caracteristică şi fecundă predispoziţie lirică, imaginile trezindu-se învăluite într-un tumultuos suflu metaforic şi simbolic”.

Expoziţia va rămâne deschisă pentru public până în 26 mai 2017 şi poate fi vizitată zilnic, de luni până vineri, între orele 9-16.

M. VAIDA