Paveldaniştii – nr.4, 2016 –

Sunt convins că forţa paveldaniştilor se exprimă prin aflarea adevărului din documente şi proprie experienţă, prin exigenţă şi autoexigenţă, cât şi prin perseverenţă. Aceste însuşiri se regăsesc în recentul număr al revistei Paveldaniştii, dedicat scriitorului, directorului de reviste culturale şi ziare, profesorului şi animatorului cultural de elită, din perioada interbelică, turdeanul TEODOR MURĂŞANU (1891-1966).

De fapt, Aurel Podaru, redactorul responsabil al publicaţiei, precizează, la pagina 1, că simpozionul dedicat acestei personalităţi s-a desfăşurat la data de 5 octombrie 2016, la fostul Liceu de Băieţi „Regele Ferdinand”, astăzi Colegiul Naţional „Mihai Viteazul”, instituţie unde a fost profesor, apoi pedagog şi bibliotecar scriitorul omagiat. Printre invitaţii de onoare s-a aflat profesorul universitar Ovidiu Mureşan, nepotul lui Teodor Murăşanu.

Pe coperta întâi a revistei există chipul din anii maturităţii al profesorului, alături de al fostului său elev, Pavel Dan, dar şi un fragment din poezia intitulată Doine, creaţie care, împreună cu altele, l-au convins pe George Călinescu să afirme în Istoria literaturii române…(1941) că Teodor Murăşanu reuşeşte „să interpreteze proaspăt izvoarele” şi să creeze astfel „poezie populară fără diformaţii culte”. Despre poet au mai scris admirativ Nicolae Iorga, Octavian Goga, Romulus Demetrescu, Mircea Zaciu, Virgil Podoabă, Mircea Popa, Constantin Cubleşan, Iuliu Pârvu, Ileana Ghemeş, Rodica Moldovan, Aurel Podaru ş.a.

În numărul tipărit recent al revistei Paveldaniştii, cititorul interesat va parcurge texte relevante, semnate de istorici şi critici literari: Constantin Cubleşan (Un ardelean autentic: „i-am păstrat însă mereu o amintire dragă, ca unei fiinţe blânde, dublate de un poet sensibil…”), Ion Buzaşi (Evocator al oamenilor Blajului: „în scrisul lui Teodor Murăşanu este preferinţa pentru evocarea istorică a unor figuri legendare din istoria oraşului.”), Iuliu Pârvu (Vocile poetice ale lui Teodor Murăşanu: Poezia sa „adie plăcut, ca într-un ostrov cu răcoare, în lumea noastră atât de încinsă.”), Rodica Mureşan (Ideea de modernitate la Teodor Murăşanu: „… influenţe venite dinspre simbolism şi expresionism”; ” compoziţia baladescă, mitul, muzicalitatea /…/, preferinţa pentru culorile violet şi galben, înmormântări bacoviene.”), Aurel Podaru ( În evocările unor foşti elevi ai săi: „Au trecut, iată, 50 de ani (de la moartea sa – nota noastră) şi, cu toate acestea, Teodor Murăşanu a rămas încă viu în memoria turdenilor, a tuturor celor care l-au cunoscut şi preţuit.”); profesorii: Valentin Vişinescu (O personalitate complexă: „A fost un dascăl de excepţie, formator de talente, apropiat de elevi.”), Karina Riti (Fişe pentru un portret: „Ne aflăm astăzi aici /de Ziua Educaţiei/ pentru a pune în lumină o minunată relaţie: cea dintre elev şi profesor, avându-i ca protagonişti pe profesorul Teodor Murăşanu şi pe elevul său, Pavel Dan.”), Nicolina Halgaş (Teodor Murăşanu -preocupări şi contribuţii la difuzarea cărţilor, lecturii şi dezvoltarea bibliotecilor turdene: „Teodor Murăşanu şi-a petrecut o mare parte din viaţă în lumea cărţilor. Alături de şcoală, de ASTRA, de reviste literare, găsea timp să se ocupe şi de librăria Arieşul.”), Victor Moldovan (Un mare animator cultural: „Format la şcolile înalte ale Blajului, Teodor Murăşanu a fost una dintre marile personalităţi ale Ardealului.”), Maria Rodean (Spre cinstirea lui Teodor Murăşanu: Simpozionul dedicat lui Teodor Murăşanu „a avut un final deschis, publicul numeros format din personalităţi turdene, dascăli şi elevi fiind invitat la discuţii, iar mai apoi la lecturi individuale.”); în fine, Mircea Ioan Casimcea semnează o prezentare biobibliografică a scriitorului, cu referiri critice la creaţia acestuia.

Numărul anterior al publicaţiei (dublu: 2-3, 2016) este comentat de Michaela Bocu, Ioan Şimon, Simona Miclea, iar Dan Istrate scrie despre Decernarea premiilor Pavel Dan, oferite elevilor Denisa Timariu şi Bianca Gianina Şagău din Tritenii de Jos, respectiv Pădureni. Aurel Podaru mai semnează o succintă prezentare a scriitorului Mircea Ioan Casimcea, la împlinirea vârstei de 16 luştri, dar şi un necrolog pentru învăţătorul Ioan Latiş, decedat anul trecut, la 62 de ani, autorul monografiei satului Tritenii de Jos şi al unui album cu fotografii vechi din aceeaşi comună.

Acest număr al revistei Paveldaniştii beneficiază de o iconografie bogată şi relevantă: portretul şi bustul aflat în faţa liceului, astăzi Colegiu Naţional, unde cel omagiat a fost profesor, întâiul corp profesoral de la Liceul de băieţi din Turda, anul şcolar 1919-1920, între care se află şi Teodor Murăşanu; prezidiul simpozionului desfăşurat în sala festivă a Colegiului Naţional turdean, expoziţia de cărţi şi publicaţii organizată cu acest prilej, faţada clădirii Colegiului Naţional „Mihai Viteazul”, a Bibliotecii Municipale şi a Şcolii Gimnaziale din Turda, care şi-au înscris pe frontispiciu numele lui Teodor Murăşanu, fotografia de grup cu elevele premiate la Tritenii de Jos; fotografiile autorilor care au scris textele despre Teodor Murăşanu, în acest număr omagial al revistei.

Mircea Ioan CASIMCEA