„Otrava’’ din aerul municipiului Cluj-Napoca

Traficul rutier, feroviar şi aerian, sistemele de ardere pentru încălzirea locuinţelor şi birourilor, instalaţiile pentru producerea energiei termice şi groapa de gunoi de la Pata Rât otrăvesc aerul municipiului Cluj-Napoca. Potrivit Planului de Calitate a Aerului pentru municipiul Cluj-Napoca (2016-2021), în aerul din Cluj-Napoca se găsesc particule în suspensie (PM10 şi PM 2,5), dioxid de sulf, monoxid de carbon (CO), benzen (C6H6), plumb (Pb), arsen (As), cadmiu (Cd) şi nichel (Ni). Ce e şi mai grav e că din cauza poluării, anual mor în medie 800-900 de persoane în Cluj de boli cauzate sau asociate cu poluarea aerului.

Potrivit documentului amintit, una dintre sursele principale de poluare este transportul rutier. Din datele puse la dispoziţie de către Primărie reiese că la data de 13.07.2016, totalul de străzi în municipiu era de 1173, fără a se de ţine date despre lungimea totală a acestora. Din acestea, un număr de 835 de străzi sunt în domeniul public al municipiului, cu o lungime de 403 km din care 384 km sunt străzi modernizate (asfalt) şi 19 km sunt străzi nemodernizate (pietruite simple sau amestecuri de bolovani, piatră brută). În document se mai arată că municipiul Cluj-Napoca este traversat de drumul naţional 1 C şi drumul european E 81, două căi de comunicaţie cu o valoare MZA (vehicule fizice / 24 ore) mai mare de 16000 conform prognozei Centrului de Studii Tehnice Rutiere şi Informatică. Din datele Primăriei reiese că la nivelul municipiului sunt înmatriculate 146.000 de maşini. La nivelul anului 2014, cantitatea de emisii dioxid de azot NO era de 0,001061 tone/an, iar de oxizi de azot NOx era de 726.647 tone/an.
Un alt sector care influenţează calitatea aerului în Cluj-Napoca este cel în surse staţionare de mică putere, în care sunt incluse instalaţiile de ardere de mică putere destinate, în principal, încălzirii spaţiilor şi preparării apei calde menajere pentru sectoarele rezidenţial şi nerezidenţial. Pericolul din aer mai vine şi din sectorul deşeuri. Inexistenţa unui depozit autorizat de deşeuri la nivelul judeţului este o problemă pentru mediu, atrag atenţia experţii. ‘’Acest sector, la nivelul municipiului cât şi la nivelul judeţului Cluj, este un sector ”văduvit” în sensul că până la data actuală nu există nici un depozit conform clasa ”b” în zona urbană. Iar proiectul ”Sistem Integrat de gestionare a deşeurilor” în judeţul Cluj, care prevede realizarea depozitului zonal, trenează de mai mulţi ani. Inexistenţa unui astfel de depozit la nivelul judeţului este o problemă majoră de mediu, la care singura soluţie temporară găsită de autorităţile publice locale şi judeţene, pentru depozitarea deşeurilor, a fost amenajarea unor platforme de stocare temporară a deşeurilor. Din datele furnizate de Agenţia pentru Protecţia Mediului Cluj, în anul 2015 au fost stocate temporar în vederea eliminării 65804,066 tone deşeuri menajere, distribuite astfel: SC Salprest Rampă SA–s-au stocat temporar în vederea eliminării 58221,316 tone de deşeuri menajere. RADP Cluj – s-au stocat temporar în vederea eliminării 7582,75 tone de deşeuri menajere”, se arată în Planul de Calitate a Aerului pentru municipiul Cluj-Napoca (2016-2021).
În urma acestor activităţi, în aerul municipiului Cluj-Napoca ajung particule în suspensie (PM10 şi PM 2,5), dioxid de sulf, monoxid de carbon (CO), benzen (C6H6), plumb (Pb), arsen (As), cadmiu (Cd) şi nichel (Ni).
Particulele în suspensie sunt un aglomerat de particule provenind din surse diferite şi care au dimensiuni diferite, compoziţii diferite şi proprietăţi diferite. Ele reprezintă o mixtură complexă de substanţe organice şi anorganice. În asociere cu alţi poluanţi din aer pot duce la apariţia unor efecte asupra sănătăţii omului. Mai exact, pot afecta aparatul pulmonar, cardiovascular, putând determina chiar cancer.
Dioxidul de sulf (SO2) este un gaz generat de reacţia sulfului cu oxigenul (S + O2?SO2), fiind toxic. Dioxidul de sulf este apreciat astăzi ca fiind cea mai dăunătoare substanţă chimică din aer. Cea mai însemnată influenţă o are asupra plantelor şi mai puţin asupra oamenilor şi animalelor.
Monoxidul de carbon este un poluant major al aerului urban, emisiile totale ale acestui poluant depăşesc suma emisiilor tuturor celorlalţi poluanţi. Acesta este un poluant asfixiant, o concentraţie mai mare de 0,1% în aer începe să fie dăunătoare, după o perioadă mai mare, iar o concentraţie de 1% este mortală, după câteva minute. O concentraţie mortală de monoxid de carbon se poate acumula într-un garaj închis atunci când motorul unui automobil funcţionează circa 10 minute.
O altă otravă din aerul Clujului este benzenul. Acţionează asupra sistemului nervos central cauzând scăderea temperaturii organismului sub limitele normale şi paralizia centrului vasomotor. La contactul cu pielea exercită o acţiune caustică, producând leziuni grave, albicioase şi dureroase.
Plumbul, arsenul şi cadmiul constituie o altă categorie de substanţe care afectează aerul clujenilor. Acestea pot afecta sistemul de formare a sângelui prin alterarea sintehemoglobinei şi micşorarea perioadei de supravieţuire a globulelor roşii.
Ozonul troposferic constituie un alt pericol în aer. Se ştie că ozonul stratosferic protejează formele de viaţă împotriva acţiunii radiaţiilor ultraviolete. În schimb, ozonul troposferic (cuprins între sol şi 8-10 km înălţime) este toxic, având o acţiune puternic iritantă asupra căilor respiratorii, ochilor şi are potenţial cancerigen.
Ozonul este un poluant secundar – spre deosebire de alţi poluanţi, nu este emis direct de vreo sursă de emisie, se formează sub influenţa radiaţiilor ultraviolete, prin reacţii fotochimice în lanţ între o serie de poluanţi primari rezultaţi din arderea combustibililor, traficul rutier, diferite activităţi industriale, cât şi din surse naturale. De asemenea, ozonul are efect nociv pentru vegetaţie, determinând inhibarea fotosintezei şi producerea de leziuni foliate, necroze.

Circa 900 de clujeni au decedat în 2014 din cauza poluării aerului
Planul de Calitate a Aerului pentru municipiul Cluj-Napoca(2016-2021) arată că poluarea din aer poate fi fatală pentru anumite persoane. ‘’Se observă că cel mai ridicat indice de mortalitate se regăseşte în cazul bolilor asociate şi poluării aerului: tumori, boli endocrine, boli ale aparatului circulator, boli ale aparatului respirator, malformaţii congenitale”, se arată în raport. Cazuistica probabilă a deceselor cauzate de poluarea aerului în judeţul Cluj, citată în studiu, arată că în 2014, în municipiul Cluj-Napoca au murit 917 persoane din cauza poluării aerului. În 2012, numărul a fost şi mai mare – 944, în 2011 – 813, 2010 – 927.
Raportul mai arată că bolile asociate poluării aerului sunt: tumorile, bolile endocrine, bolile aparatului circulator, bolile aparatului respirator şi bolile congenitale.
Tumori. În cazul bolilor cancerigene, statisticile medicale demonstrează că poluarea aerului provoacă, pe lângă cancerul de plămâni şi alte tipuri de tumori maligne ale buzei, cavităţii bucale, traheei şi bronhiilor, şi alte tipuri de cancer.
Boli endocrine. Cercetările au scos la iveală că o familie de patru persoane care arde gunoiul în curte se face responsabilă de producerea unei cantităţi de dioxină similară celei eliberate de un incinerator de deşeuri care deserveşte un oraş, dar care are instalaţii specializate, conforme şi autorizate. Fumul ce rezultă din aceste arderi, pe lângă dioxină, conţine şi o serie întreagă de alte substanţe poluante responsabile de dereglarea sistemului endocrin. Astfel de cazuri sunt întâlnite şi în judeţ, mai ales în zonele în care se depozitează necontrolat deşeuri sau în gropile de gunoi neecologizate până la această dată.
Boli ale aparatului circulator. Ultimele cercetări demonstrează că poluarea afectează cordul mai mult decât cocaina, stresul sau oboseala. Poluarea atmosferică determină o creştere a riscului de probleme respiratorii şi o creştere a viscozităţii sângelui, cu riscuri crescute astfel şi pentru infarct.
Boli ale aparatului respirator. S-a demonstrat că în zonele urbane puternic industrializate există o serie de radicali liberi mai periculoşi decât cei identificaţi în fumul de ţigară ori rezultaţi în urma arderii biocarburanţilor. Astfel, în zonele poluate se pot inhala cu peste trei sute de ori mai mulţi radicali liberi, cu efecte grave asupra sănătăţii în general şi aparatului respirator în special, inclusiv cu risc ridicat de cancer pulmonar. Foarte afectaţi de poluare, pentru toată durata vieţii, pot fi copiii şi tinerii, deoarece lipsa aerului curat nu permite plămânilor să se dezvolte la capacitatea normală. Plămânii se dezvoltă între 10 şi 18 ani, cu o perioadă de prelungire la băieţi. După ce ating capacitatea pulmonară maximă, funcţia acestor organe poate sa rămână stabilă până la vârsta a treia. Această capacitate pulmonară scăzută, care presupune cel mult 80% din capacitatea pulmonară normală pentru vârsta respectivă, va avea impact pe parcursul întregii vieţi a individului şi are efecte atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung. Ca efecte imediate, se pot înregistra răceli frecvente, iar pe termen lung, risc crescut de boli grave, respiratorii şi cardiovasculare. De altfel, poluarea aerului afectează căile respiratorii şi sănătatea adultului încă din viaţa intrauterină, susţin oamenii de ştiinţă. Un studiu demonstrează că influenţele precoce asupra sistemului respirator determină o intensificare a maladiilor respiratorii la vârsta adultă şi, implicit, o speranţă de viaţă mai scăzută. Concluzia studiului a fost aceea că frecvenţa maladiilor respiratorii este influenţată de gradul de poluare a aerului şi cu cât frecvenţa este mai ridicată, cu atât inflamarea sistemului respirator este mai pronunţată şi riscă să devină mai gravă. Autorii studiului au ajuns la această concluzie, pe baza observaţiilor referitoare la faptul că poluarea creşte nevoile respiratorii ale fetusului, astfel încât cei afectaţi sunt nevoiţi să respire de 48 de ori pe minut faţă de media de 42 de respiraţii pe minut a fetuşilor cu expunere scăzută la poluare. Cercetarea s-a realizat cu luarea în considerare a trei indicatori ai poluării atmosferice: procentul de azot, cel al dioxidului de azot şi numărul de particule în suspensie din aer.
Malformaţii congenitale. Poluarea nu doar reduce durata de viaţă, ci şi anulează sau diminuează posibilitatea de a aduce pe lume noi indivizi, afectând fertilitatea, sporind riscul de avort şi schimbând dinamica populaţiei, prin influenţarea sexului bebeluşilor. Astfel, un studiu, a evidenţiat că poluarea scade eficienţa unui tratament de fertilitate cu 25%, la pacientele expuse, dar creşte riscul de naştere prematură, greutate mică la naştere şi malformaţii. Tot în cadrul unui studiu, s-a scos la iveală că poluarea aduce şi modificări ale sexului bebeluşilor, cu o incidenţă de 30% mai crescută a celor de sex feminin, la mamele expuse la poluare.”

Ce se poate face
Pentru îmbunătăţirea calităţii aerului din Cluj-Napoca, experţii care au realizat Planul de Calitate a Aerului propun mai multe măsuri. Printre acestea se numără realizarea centurii metropolitane, înnoirea parcului auto, izolarea termică a locuinţelor şi instituţiilor, stimularea locuitorilor să rămână în sistemul centralizat de termoficare, sunt realizate centrale noi de cvartal pentru zonele unde nu este extinsă reţeaua de termoficare, atragerea de noi abonaţi în sitemul centralizat de termoficare prin aplicarea diferenţiată a bazei de impozitare în funcţie de metodele de încălzire a locuinţei, intensificarea controalelor RAR pentru identificarea autoturismelor a căror catalizatori şi ale căror filtre nu corespund normelor în vigoare, verificarea întreţinerii la zi a aeronavelor de către operator, încurajarea populaţiei de a folosi mijloacele de transport public în oraşe şi municipii, încurajarea operatorilor de transport public local, judeţean de a utiliza autobuze, microbuze, autocare etc. cu motorizări de generaţie nouă, hibrid, electrice, prin caietele de sarcină din cadrul licitaţiilor şi întreţinerea şi realizarea pistelor de biciclete.
Cosmin PURIŞ