Opera Naţională Română Cluj – Napoca

“Don Quijote” de Minkus. Viziune medievală asupra iubirii şi căsătoriei

miercuri 16 ianuarie, 18. 30

Se reia Don Quijote de Minkus, succes de casă pe orice scenă lirică. Şi pe cea a Operei clujene Don Quijote este titlul de succes, rămâne spectacolul sold out încă din ziua apariţiei afişului.

Succesul are multe faţete, toate egale ca importanţă. Şi atunci mă refer la muzică, la acţiune, la personajele exotice, la spaţiul acţiunii, la coregrafie, decoruri şi costume, un întreg arsenal artistic care ţine spectacolul pe afiş de multe, foarte multe stagiuni deja.

Cu toate că romanul Don Quijote al lui Cervantes a stat la baza mai multor producții de balet semnate de coregrafi celebri, versiunea de la Balșoi (1869) născută în urma colaborării dintre Marius Petipa și Ludwig Minkus i-a adus celui din urmă nu doar un succes fără precedent, ci și titlul de compozitor oficial al Baletului Imperial de la Sankt Petersburg.

Într-adevăr, ritmicitatea și farmecul melodic al muzicii compozitorului austriac au fost în deplină concordanță cu scenariul comic care îi are ca protagoniști pe îndrăgostiții Kitri și Basil, dar și pe Don Quijote. Cucerit de frumusețea lui Kitri, în persoana căreia o vede pe Dulcineea – domnița din visurile sale – Don Quijote pornește pe urmele fetei plecate de acasă pentru a căuta fericirea alături de Basil, departe de tatăl ei. Cavalerul va contribui la împlinirea relației celor doi, determinându-l, printr-un șiretlic, pe Lorenzo – tatăl lui Kitri –, să le accepte căsătoria. Astfel, ,,vicisitudinile” întâmpinate de tânărul cuplu sunt depășite cu seninătate, iar povestea se încheie cu o strălucitoare petrecere de nuntă, la care participă, preț de câteva momente, și cavalerul rătăcitor, alături de scutierul său Sancho Panza. Cu o subliniere, citiţi sau recitiţi cartea lui Cervantes. Este la fel de actuală, la fel de proaspătă, la fel de incitantă, iubirea şi căsătoria rămânând teme eterne ale vieţii noastre cotidiene.

Don Quijote, muzica Ludwig Minkus; dirijor Gheorghe Victor Dumănescu, regia şi coregrafia Felicia Şerbănescu, preluare coregrafie Pavel Rotaru, regie scenă Cristina Albu, scenografia Valentin Codoiu; în distribuţie Andreea Jura, Mircea Munteanu, Radu Sântimbrean, Antonio Mon, Dorina Lucaciu, Lucian Bacoiu, Patricia Cenan, Dalia Costea, Wen Hui-Yi, Laura Pop, Romulus Petruş, Mircea Cădariu, Marius Toda, Daniel Moga; plus un grup de elevi ai Liceului de coregrafie şi artă dramatică ‘Octavian Stroia’ din Cluj – Napoca

Demostene ŞOFRON