Opera Naţională Română Cluj – Napoca 100

Florin ESTEFAN: “Gândurile mele? Spre organizarea Centenarului la nivelul istoriei pe care instituţia o are”

Sâmbătă 31 august – Piaţa Avram Iancu, 20. 00 – îşi deschide oficial porţile stagiunea cu numărul 100, deschiderea revenindu-i pentru al cincilea an consecutiv tradiţionalului spectacol La OPERĂ. Scena ridicată pe esplanada Operei clujene le va aparține îndrăgiților soliști Irina Săndulescu Bălan, Veronica Fizeșan, Carmen Gurban, Diana Țugui, Nadejda Cerchez (invitată), Lucia Bulucz, Oana Trîmbițaș, Larisa Ștefan, Liza Kadelnik, Andrada Ioana Roșu – Vaida, Hector Lopez, Sorin Lupu, Eusebiu Huțan, Cristian Mogoșan, Geani Brad, Florin Estefan, Cristian Hodrea, Petru Burcă și Simonfi Sándor, acompaniați de Orchestra și Corul Operei Naționale Române din Cluj-Napoca, sub bagheta Maestrului Gheorghe Victor Dumănescu. Programul serii include momente orchestrale, solistice, de ansamblu și corale din titlurile operistice regăsite în repertoriul noii stagiuni, cum sunt Carmen, Gianni Schicchi, Hérodiade, L’elisir d’amore, Faust, Turandot, fiind nelipsite și notele românești, precum opereta ‘Lăsați-mă să cânt’ a lui Gherase Dendrino. O strălucire aparte este rezervată premierei de la sfârşitul lunii septembrie, Macbeth de Giuseppe Verdi. Soliştii şi piesele muzicale alese ne vor transpune în multiplele universuri ale celor mai apreciați compozitori,spectacol de sunet şi lumini, efervescență și minunate costume de operă, spectacol produs în parteneriat cu Asociația Culturală ”Pro Transilvania”, aport considerabil al dr. Matei Miko.
Discuţia cu Florin Estefan, manager general, nu s-a axat doar pe Centenar. Am discutat despre premiere, solişti, despre vocile tinere, despre sponsori şi nu în ultimul rând, despre bani, eternă poveste din păcate, nu şi fascinantă (citiţi interviul integral în pagina 6).
Demostene ŞOFRON

D. Ş: Îţi este dat să fii organizatorul Centenarului, moment special în viaţa culturală a Cetăţii Clujului, moment pentru care pregătirile au început cu mult timp în urmă. Cu ce gânduri?

Fl. Estefan: Cu ce gânduri? Cu ce gând mai bine spus? În primul rând, cu cel al unei responsabilităţi foarte mari. Este o onoare pentru mine să fiu la cârma Operei Naţionale Române din Cluj – Napoca la împlinirea frumoasei vârste de 100 de ani. Apoi, apoi mă gândesc la câte idei şi proiecte am pus pe hârtie în pregătirea eveneimentului aniversar, dar şi la câte dintre ele voi reuşi să materializez.

D. Ş: Care sunt ideile? Care proiectele?

Fl. Estefan: Punctul central al Stagiunii 100 îl reprezintă premiera operei Aida, gândită pentru 25 mai 2020, a treia premieră la Aida în cei 100 de ani. Ne gândim la editarea de cărţi şi ca să fiu exact, la un nou volum cu istoria celor 100 de ani a Operei Naţionale clujene, post Caius Olariu. Ne dorim să realizăm un album foto care să cuprindă numai în imagini, întreaga perioadă aniversată, din 1920 şi până în zilele noastre, album fotografic care să onoreze orice bibliotecă. Ne dorim o carte care să consemneze gândurile celor care au cântat pe scena noastră şi nu numai ale lor, ci şi ale regizorilor, dirijorilor, balerinilor, scenografilor, instrumentiştilor,… Nu în ultimul rând, îmi doresc să organizez o Gală la care să invit artişti lirici români formaţi la Cluj, cu debuturi pe această istorică scenă, artitşi care ne-au dus şi ne duc faima în întreaga lume. Îmi doresc să le pot oferi plachete, diplome, medalioane, un trofeu, ceva ce să amintească de acest eveniment unic şi irepetabil. Vedeţi, ideile şi proiectele sunt multe, mă gândesc câte voi putea materializa, la câte voi renunţa, greu de spus. Şi o explicaţie există, situaţia financiară care e şi care ne obligă să ne întindem cât ne este plapuma.

D. Ş: Aceste idei şi proiecte artistice cer din start resurse umane.

Fl. Estefan: Aveţi dreptate. Cu o menţiune, aceste proiecte este greu să le realizezi cu angajaţii instituţiei. Pentru cărţi apelăm la colaboratori de specialitate, vă dau un exemplu doar. Altfel, în cadrul ONR clujene suntem într-un deficit de personal. Am făcut cereri peste cereri de suplimentare a postruilor şi nu le-am făcut numai eu, ci şi predecesorii mei. Ca să ne desfăşurăm activitatea curentă ne-ar mai trebui încă 80 de posturi. Cum nu-i avem, recurgem la colaboratorii noştri permanenţi. Îi plătim din acest capitol bugetar numit bunuri şi servicii, care vine de fiecare dată, cu întârziere. Îi plătim în timp.

D.Ş: S-a gândit Florin Estefan la un Muzeu al Operei?
Fl. Estefan: De multe ori. Dar trebuie să nu uităm un lucru, că noi nu suntem singuri în clădire. Opera clujeană nu are saloanele pe care le are Opera din Bucureşti sau saloanele pe care le are Teatrul Naţional din Bucureşti. Este greu să găsim un spaţiu pentru Muzeu în clădire. Să zicem că se găsesc soluţii afară, alte locaţii. Mai este o problemă. Ce expui? La început de an 2000 au fost arse toate fundalurile pictate! Au fost arse în curtea atelierelor,…Costumele rămase de la vechile spectacole sunt puţine şi mai toate în saci tot din iresponsabilitatea unor gestionari care au vrut să scape de ele făcând anumite casări. E drept, şi din cauza lipsei de spaţii de depozitare, dar se putea găsi o soluţie decentă pentru a le avea pe mai departe. Este o meteahnă naţională a noastră, nu ştim să păstrăm şi să valorificăm cum trebuie patrimoniul realizat în timp. Să vă mai dau un exemplu. Când a fost desfiinţată Cavaleria la Cluj, toate săbiile de Toledo au fost donate Operei Române clujene. Nu mai este una! Şi vorbim atunci de Muzeu? Bun, am putea expune decoruri şi costume din producţiile ultimilor ani, cele la Werther, la Nubucco, acestea din urmă realizate manual de doamna Liliana Moraru. Mă mai gândesc la ceva, cine anume s-ar putea ocupa de ele, să le caute prin poduri, prin magazii, pe unde or fi, să le recondiţioneze,… E nevoie de o armată de oameni, armată pe care nu o avem.

D. Ş: Prima premieră a Stagiunii 100 este ‘Macbeth’ de Verdi.
Fl. Estefan: ‘Macbeth’ era gândită încă din primul meu mandat ca manager al instituţiei. M-am bucurat de revenirea lui Rareş Trifan acasă, ne-am întâlnit de mai multe ori, a ales Macbeth şi iată-ne în pragul premierei.

D. Ş: Şi între ‘Macbeth’ şi ‘Aida’?
Fl. Estefan: Ne-am gândit la o premieră de Spărgătorul de nuci în coregrafia lui Pavel Rotaru, ajutaţi fiind de Clubul Rotary. Vrem apoi ca în cursul lunii ianuarie 2020 să aducem pe scena noastră O scrisoare pierdută a lui Dediu, producţie a Operei bucureştene. Cam atât… Mă gândesc astăzi (marţi 27 august) ce ne facem dacă vom primi bugetul anului 2020 cu întârziere, în aprilie de exemplu, posibil în actuala conjunctură socială. Situaţie în care Aida nu se va putea face, nu o să avem cu ce. Sunt furnizori care nu vor să lucreze cu noi din cauza întârzierilor la plăţi, alt necaz. Pe lângă asta, nu poţi angaja cheltuieli mari în afara bugetului. Mă întreb cum o să facem… Şi în aceeaşi situaţie sunt toate teatrele lirice din ţară. Să rămânem optimişti.

D. Ş: Cursurile master susţinute de profesorul Marius Vlad Budoiu mi-au prilejuit ascultarea unor voci tinere, patru, cinci de viitor.
Fl. Estefan: Aşa este. Mă opresc asupra Ievei Barbora Juozapaityte din Lituania, a venit, am ascultat-o interpretând două piese. Apoi basul Kopeczi Sandor, tenorul Eusebiu Huţanu, Andreea Blidariu, Andreea Novac, Samuel Barani care este şi studentul meu,… Dacă e să amintesc alţi studenţi de-ai mei, atunci trebuie menţionaţi Andrei Manea, Sebastian Balaj, Titus Pop, Alexandru Dascăl.

D. Ş: Ne-am familiarizat cu activitatea managerului, cu cea a profesorului, cum arată cea a baritonului Estefan?
Fl. Estefan: Debutez în Macbeth, al doilea spectacol. Sunt discuţii pentru un debut în Nabucco… Gândurile mi se îndreaptă spre organizarea Centenarului la nivelul istoriei şi statutului pe care-l are Opera Naţională Română din Cluj – Napoca. Primesc sfaturi mii, îmi este plin podul… Dar spuneţi dvs, care ar fi sponsorul care să-mi dea 100.000 de euro pentru o premieră? Sunt bani foarte mulţi în joc. Sistemul cu care lucrăm e super închistat. Nu poţi cumpăra un lucru decât de la anumiţi furnizori. În loc să cumpăr un pix cu 1 leu, trebuie să-l cumpăr cu…3 lei de la nu ştiu ce alt furnizor, care este în sistemul electronic. Preţurile cresc, sistemul este complicat,…, cu toate acestea sunt convins că Opera Naţională Română clujeană va avea Centenarul pe care-l merită şi pe care trebuie să-l aibă.