Opera Maghiară Cluj – Napoca Deschidere de stagiune 2016 – 2017

p { margin-bottom: 0.1in; line-height: 120%; }

Spectacol de gală cu Orchestra Filarmonicii Naţionale Maghiare. Moşteniri spirtuale Bartok – Kodaly

miercuri, 7 septembrie, 19. 00

Deschiderea stagiunii 2016 – 2017 a Operei Maghiare din Cluj – Napoca, se anunţă a fi una fastuoasă, fără exagerare. Invitaţii primei seri sunt Orchestra Filarmonicii Naţionale Maghiare – dirijor Kocsis Zoltan -, Corul Filarmonicii de Stat din Târgu Mureş, taraful Parapacs Zenekar, ansamblul de dans Czifra Tancegyuttes, Gabriela Balga (mezzosoprană), Palerdi Andras (bariton), Csizmandi Anna, Kubinyi Julia, Zsiko Zoltan (solişti de muzică populară), Kurdi Gabor (fluiere, cimpoi), într-un spectacol ce se doreşte memorabil prin dimensiunile spirituale abordate, Bartok Bela şi Kodaly Zoltan. Şi dacă am amintit aceste două mari nume ale componisticii, atunci vă ofer şi câteva date, semnate Kocsis Zoltan, perspectiva dirijorului … : „Esenţial în acest spectacol este faptul că piesele pe care oamenii le cunosc şi le iubesc de aproape un secol în forma lor de muzică cultă, să fie prezentate în formă originală, aşa cum probabil le-au auzit Bartók şi Kodály în călătoriile lor de culegere. Putem transmite publicului cea mai scumpă comoară, acea valoare estetică la care Bartók şi Kodály au ridicat muzica populară maghiară şi est-europeană. Nu trebuie să ne oprim din a atrage atenţia publicului larg asupra originii acelui stil pe care îl considerăm stilul lui Bartók şi Kodály. Pentru amândoi sursa, izvorul primordial este întreg patrimoniul folcloric est-european, însă în timp ce Kodály s-a concentrat în primul rând asupra folclorului maghiar, Bartók a călătorit în Bulgaria, Turcia, Algeria, … , să cerceteze originea muzicii populare maghiare. Potrivit lui Kodály şi Bartók muzica populară în straie orăşeneşti, în mediul sălilor de concert este stângace, sfielnică. Straiele în care Bartók şi Kodály îmbracă cântecele populare pentru a le prezenta publicului, sunt straie fantastice, lipsite de infatuare, dar exprimă în întreaga grandoare valoarea universală reprezentată de aceste cântece populare. Fiecare din acestea prezintă o situaţie şi spune esenţialul despre starea sufletească a personajului principal şi despre situaţia dată, care determină cursul vieţii acelui personaj”.

Programul de concert cuprinde piese din cele mai diverse, dansuri ardeleneşti, cântece ţigăneşti maghiare, dansuri populare româneşti (de Bartok), ‘Pasărea orfană’/varianta originală, ‘Dansuri din Galanta’, ‘Pucine’, ‘Dansuri din Nagykallo’ (de Kodaly), un program care trezeşte interes şi numai enunţat.

În cel mai scurt timp însă, voi fi în măsură să vă ofer datele esenţiale ale noi stagiuni, premiere, invitaţi, stagiune care anunţă câteva plăcute surprize.

Demostene ŞOFRON