Opera Maghiară Cluj – Napoca

Premieră cu ‘Dragoste de ţigan’ de Lehar

joi, 23 iunie, 18. 30

Repertoriul curent al Operei Maghiare Cluj – Napoca, director Szep Gyula, se reînnoieşte şi nu oricum, ci cu un titlu extrem de ofertant, Dragoste de ţigan de Franz Lehar.

Elev al compozitorului Antonin Dvorak, Franz Lehar (1870 – 1948) lasă posterităţii peste 30 de operete, între cele mai cunoscute aflîndu-se Văduva veselă (1905), Dragoste de ţigan (1910), Frasquita (1922), Paganini (1925), Ţara surîsului (1929), Giuditta (1934), ca să le amintesc pe cele mai des puse în scenă.

Cît priveşte Dragoste de ţigan puţine dintre operetele lui Lehar sînt atît de inventive din punct de vedere melodic şi armonic deopotrivă, la nivelul culorilor instrumentale. Libretul semnat de Alfred Maria Willner, este marcat de o paletă largă de efecte dramatice. Multe dintre numerele muzicale ale operetei au devenit faimoase, amintind ceardaşul ‘Zoricăi’ (‘Hor ich Cymbalklange’), duetul Zorica – Jozsi (‘Es liegt in blauen Fernen’), ariile ‘Welche hier von allen wurde mir gefallen’, ‘Ich bin ein Zigeunerkind’ (Jozsi), nu sînt singurele desigur. Valsurile, ceardaşul, marşurile, toate la un loc conferă operetei un parfum aparte, melanj inspirat între balcanic şi armoniile wagneriene (intermezzo – ul instrumental pe malul Cernei de exemplu), un tot muzical care cucereşte şi rafmecă.

Premiera operetei Dragoste de ţigan a avut loc la Carltheater din Viena, 8 ianuarie, 1910, succesul fiind imediat. Astfel, în octombrie 1911, Dragoste de ţigan vede luminile scenei pe … Broadway, la Globe Theatre, iar un an mai tîrziu, în 1912, la Londra, Daly’ s Theatre.

Premiera în România a avut loc în 1910, 23 iunie, în reprezentaţia Companiei Lirice Constantin Oţeleşteanu din Bucureşti.

Nu mă îndoiesc că ne aflăm în faţa unei noi reuşite artistice şi fac această afirmaţie cunoscînd bine colectivul artistic al instituţiei.

Dragoste de ţigan, Franz Lehar * dirijor Kulcsar Szabolcs * regia artistică la Cluj – Napoca Bori Tamas * concepţia regizorală a spectacolului din Budapesta Beres Attila * scenografia Daroczi Sandor * costume Velich Rita * coregrafia Nemeth Zsuzsanna, Lendvai Zsolt * asistent coregrafie Gabriela P. Rusu * maestru de cor Kulcsar Szabolcs * concert – maestru Barabas Sandor, Ferenczi Endre * în distribuţie Balazs Barbara, Barabas Zsuzsa (‘Zorika’), Fulop Marton, Gyorgy Sandor (‘Jozsi’), Jordan Eva, Hary Judit (‘Ilona’), Szabo Levente (‘Gabor’), Livia Chiuariu, Fulop Timea (‘Jolan’), Manyoki Maria (‘Berta’), Adam Janos (‘Dragojan Peter’), Pataki Eniko (‘Lina’), Szilagyi Janos (‘Kutula’), Veress Laszlo (‘Mihaly’), Manyoki Laszlo (‘Regizorul’), Venczel Peter (‘Regizorul tehnic’), Kovacs Ferenc (‘Pista’), Varga Attila (‘Gazsi’), Szep Balint (‘Violonistul’) * cu participarea corului, orchestrei şi ansamblului de balet al Operei Maghiare Cluj – Napoca

Demostene ŞOFRON

Foto : Paul FODOR