Opera Maghiară Cluj – Napoca

Operă pentru copii în premieră absolută, “Prinţul Argyelus”

sîmbătă, 5 decembrie, 17. 00

Un basm popular maghiar, “Prinţul Argyelus” vede luminile scenei graţie unei foarte bune colaborări artistice. Opera compozitorului Toth Peter – libretişti Schlanger Andras şi Bognar Robert, versuri Varady Szabolcs – nu se limitează deloc la simpla repovestire a basmului. Autorii au adaptat acţiunea basmului la nevoile şi preocupările publicului zilelor noastre. Modificările sînt însă în concordanţă cu schimbarea rolului femeii în societatea contemporană, o viaţă construită alături de persoana iubită, trecînd peste orice oprelişti şi/sau îngrădiri.

Important este altceva, faptul că există o preocupare reală şi activă de atragere a copiilor spre sala de spectacol şi nu oricum, ci printr-un spectacol care să acpteze atenţia astfel încît copiii să-şi dorească revenirea în sala de spectacol la cît mai multe reprezentaţii. Se are în vedere faptul că tinerii de astăzi vor fi adulţii de mîiine, spectatorii pe care se mizează.

Sînt de părere că instituţiile de cultură trebuie să reia acestd emers generos de orientare a copiilor spre artele spectacolului în toate formele de manifestare – operă, teatru, teatru de păpuşi, filarmonică, film -, o redeschidere a lecţiilor de genul “opera pe înţelesul tuturor’ sau chiar ”vă place opera ?”, de mare impact în rîndurl copiilor şi adolescenţilor.

Prinţul Argyelus a mai fost prezentat la Cluj-Napoca, tot pe scena Operei Maghiare, selecţiuni doar în cadrul festivalului Viva Vox, performanţa artistică asigurată de studenţii Facultăţii de muzică din cadrul Universităţii din Szeged. Ca premieră mondială vorbim de stagiunea 2013/2014 însă.

Janko Zsolt (dirijor) : “Este o lipsă de opere pentru copii, iată de ce acest titlu este binevenit şi pentru noi, ca instituţie, şi pentru copii. Am intrat pe linia dreaptă a pregătirilor, distribuţia este în marea ei majoritate, tînără, aşteptăm cu mare încredere premiera de sîmbătă”.

Albu Istvan (regizor) : “ M-am aplecat cu plăcere asupra acestui text, asupra operei, mai ales că am mai lucrat un spectacol pentru copii, ‘Pădurea pătrat – rotundă’ la Teatrul Maghiar clujean. Răspunderea în cazul unui spectacol pentru copii este foarte mare. De reuşita spectacolului depinde dacă copilul va mai reveni sau nu în sala de spectacol. Trebuie să fim atenţi cum spunem povestea, cum o punem în scenă, ce reacţii vor avea copii, vor mai veni ei la spectacol, vedeţi cîte probleme ridică o asemenea punere în scenă. Pot să vă asigur că am lucrat cu sinceritate, din dorinţa de a-i avea pe copii aproape de actul artistic. De asemenea, am căutat să arătăm că lumea nu este rea, că există căi de rezolvare a problemelor, chiar şi a celor ce implică violenţa. Copiii trebuie cultivaţi în spiritul actului artistic, numai aşa îi vom avea permanent alături de noi”.

Fulop Timea (soprană) : “Copiii cer explicaţii şi noi, ca artişti, trebuie să avem explicaţiile cele mai bune şi convingătoare. Povestea la Prinţul Argyelus este foarte frumoasă, este una de culoare şi ce este mai important, este reflectarea celor trăite în zilele noastre. Nu ai voie să rămîii pasiv într-o poveste şi nu într-una cum este Prinţul Argyelus”.

Prinţul Argyelus, compozitor Toth Peter; scenografia Tenkei Tibor; costume Gyopar Bocskai; coregrafia Jakab Melinda; regia Albu Istvan; dirijori Janko Zsolt, Kulcsar Szabolcs; în distribuţie : Marosan Csaba, Maneszes Marton (‘Argyelus’), Fulop Timea, Bianca Raţ (‘Frumoasa Ilona’), Gergely Arnold, Sandor Csaba (‘Marton’), Livia Chiuariu, Nagy Klara (‘Maria’), Manyoki Laszlo, Peti Tamas (‘Szavarius’), Vigh Ibolya, Hary Judit (‘Mortadella’), Retyi Zsombor, Varga Attila, Varga Janos, Gergely Elek (‘3 draci’), Pataki Eniko, Szekely Zsejke, Barabas Zsuzsa (‘3 corbi’; ‘3 zîne’), Farkas Lorand, Madarasz Lorant (‘Bonifacio’); copii : Abraham Dora, Muller Tibor, Razman Orsolya,Szelyes Nora, Szelyes Panna, Zagoni Akos; corul : Kerekes Maria, Popovici Zsofia, Pleşa Robert, Rigmanyi Istvan, Naphegyi Bela, Dula Gyongyi, Szakacs Agnes, Kovacs Ferenc; concert maestru Barabas Sandor, Ferenczi Endre

Demostene ŞOFRON