Observator teatral

Spectacol-meditaţie la Teatrul din Turda

După ce şi-a creat o cochetă sală studio, echipa managerială a Teatrul „Aureliu Manea” din Turda, în frunte cu tânărul director-actor Cătălin Grigoraş, a trecut la diversificarea repertoriului în scopul ridicării valorii spectacolelor. Opţiune dificilă, dar uşor de realizat când ştii pe ce te bazezi şi trebuie spus de la bun început că trupa turdeană actuală deţine potenţialul artistic necesar pentru a răspunde unor provocări de asemenea ţinută. Calitatea unor spectacole de mare anvergură precum „Visul unei nopţi de vară” (regia Muriel Manea-Jakab), „Trix shou” (regia Mihai Gruia Sandu), „Bigamul II” (regia Cristian Ioan), „Take, Ianke şi Cadâr” (regia Ovidiu Cosac) a adus şi aduce în continuare mulţi iubitori de teatru în sala de spectacol.

În intenţia de a oferi şi altceva publicului turdean, Cătălin Grigoraş a invitat-o pe Mirela Dodd, artistă cu studii de teatru la Cluj şi cu o bogată experienţă internaţională, să monteze „Neînţelegerea”, piesa lui Albert Camus, montată tot la Turda acum 20 de ani în regia lui Radu Tempea. Subiectul piesei pune în evidenţă degradarea morală a omului înrolat în maratonul obţinerii bunurilor materiale precumpănitoare în balanţă cu valorile spirituale terfelite. „Omul revoltat” al lui Camus devine în „Malentendu” omul căzut, omul pedepsit de o instanţă divină pentru fărădelegile lui. Camus ridică adevărul la rangul de religie şi iubirea la rangul de datorie, dar în piesă ne arată reversul medaliei: două cazuri de mutilare sufletească centrate pe crimă.

Prin ricoşeu, spectacolul întăreşte încrederea în necesitatea valorificării esenţelor umanului. Cele cinci personaje sunt reunite sub stigmatul crimei într-un bizar han dintr-o ţară a umbrei. În antiteză virtuală este pusă dorinţa celor două femei, Martha şi mama ei, de a accede la ţara de lumină de la malul mării. Definitorii pentru reuşita punerii în scenă a textului lui Albert Camus sunt cele două roluri interpretate de Doina Şoproni şi Raluca Radu. Mama degenerată, care nu-şi mai recunoaşte fiul după o lungă absenţă, primeşte însemnele disperării şi ale supliciului existenţial în abordarea Doinei Şoproni, apreciata actriţă a teatrului turdean, iar Raluca Radu, cu posibilităţi vocale de mare amplitudine, induce în Martha ferocitatea spiritului malefic. Amândouă formează un cuplu sumbru, memorabil, îmbrăcate în hainele negrului macabru. Extrem expresiv este costumat Călin Mihai Roajdă întruchipându-l pe straniul servitor cu apariţii bizare. În acest cadru negativ, singurele apariţii luminoase, costumate ca atare în alb, sunt Jean şi soţia lui, Maria. Valentin Oncu (Jean) face un joc echilibrat, rezonează temperamental cu inhibiţiile personajului prins în capcana morţii. Drăgălaşa Alexandra Duşa (Maria) pune mult foc potopitor în dragostea ei extrem imaculată pentru soţul ei.

Mirela Dodd ataşează subiectului consumat în ritm de tragedie cutremurătoare un final puternic, făcând relaţia cu divinul într-un izbăvitor Aleluia înălţat spre cerul mîntuirii eterne de personajele piesei ieşite la rampă.

Adrian ŢION