Note de spectator

Seară perfectă la Filarmonică!

Deşi la o serioasă concurenţă cu Michael Bolton & Laura Bretan şi Electric Castle, BaRockIN’ Transylvania a avut public şi încă unul numeros, care a umplut sala Colegiului Academic. Şi cei prezenţi, fără exagerare, nu au avut ce regreta. Le-a fost oferită seara perfectă, pentru care mulţumiri trebuie aduse dirijorului Gabriel Bebeşelea, sopranei Rodica Vica şi nu în cele din urmă, ansamblului Musica Ricercata.

Mă gândeam în timpul concertului, la primele fraze, un început greu pentru o cronică de spectacol în condiţiile unei seri care nu se va uita deloc. Certitudini sunt însă următoarele… Ansamblul Musica Ricercata trebuie să intre în programele stagiunii viitoare şi nu cu un concert, ci cu cel puţin două sau trei. Pentru că ceea ce fac membri ansamblului şi dirijorul Gabriel Bebeşelea ţine de dorinţa de a propune spaţii şi genuri muzicale puţin abordate în concertele curente, dar şi dorinţa de a propune invitaţi de seamă şi nu în ultimul rând, de a se prezenta scenic la cel mai înalt nivel posibil. Şi seara zilei de sâmbătă 20 iulie, ne-a oferit totul. Un ansamblu pe care îţi doreşti să-l asculţi şi să-l reasculţi, o solistă de talie – Rodica Vică, o carieră naţională şi internaţională de vârf – şi un program pe măsură.

Tot o ideea de început viza apropierea de concertele oferite de Cecilia Bartoli, la acelaşi nivel înalt şi cu acelaşi impact în publicul spectator.

BaRockIN a propus un program inedit, cu lucrări din epoca barocului (punte între Renaştere şi clasicism), dar şi din cea a rococo – ului (stil situat istoric la graniţa epocii barocului, anticipare a stilului clasic), acesta din urmă galant, trecere elegantă de la Philipp Emanuel Bach la Mozart.

În programul de concert propus de Gabriel Bebeşelea s-au regăsit mai toate formele muzicii baroce instrumentale, de la basso continuo la fugă, preludiu, concerto grosso, tutti, melodică puternic ornamentală, creatoarea unei atmosfere de o anumită preţiozitate, dar lucrări care exprimă trăiri şi sentimente. Ajuneg să amintesc Concertul pentru vioară în la minor de Telemann (solist Dan Iulian Druţac), Volker – Ouverture “Les Nations” în si bemol major tot de Telemann, Simfonia în g major “Applausus” de Michael Haydn, Simfonia în mi minor de Carl Emanuel Bach, Adagio şi fugă de Mozart. Plusul a venit din lucrările în care Rodica Vică a ridicat sala în picioare: “Gerechter Gott” de Johann Sartorius Fiul, “Meine Tranen werden Wellen, meine Seufzer ein Orkan” de Telemann, “Ist dieses Abrams Got/Will er, dass sein Volk verderbe?” de Philipp Emanuel Bach, “Trauter schon am fruhen Morgen” de Anton Hubatschek sau aria “So quanto a te dispiace” din “Mitridate, re di Ponto” de Mozart, piese de virtuozitate maximă, de o expresivitate distinctă, dialog perfect al vocii cu orchestra, cu dirijorul.

Cât îl priveşte pe Gabriel Bebeşelea, nu putem decât să-i mulţumim pentru seara oferită, pe care o dorim repetată şi în stagiunea următoare, în stagiunile umătoare ca să fiu mai bine înţeles.

Demostene ŞOFRON