Muzica – între protest şi delectare

Ideea de a reda prin muzică simţiri şi trăiri este consacrată de-a lungul istoriei muzicii. Dacă în clasicism compozitorii lăsau să iasă la suprafaţă doar acea parte din intelect care era „purificată”, armonioasă şi pozitivă, în romantism lucrurile stau puţin diferit – astfel că atunci, orice sentiment era exteriorizat prin muzică. Aşadar, vedem că muzica este o cale de manifestare sau exprimare extraordinar de puternică. Pe acest principiu, şi în zilele noastre se pot „construi” lucrări asemănătoare, îndreptând atenţia spre ceva ce este cu adevărat important pentru omenire, prin muzica contemporană.

Acest lucru a fost pus în aplicare în seara de joi, 19 ianuarie a. c., când Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca a găzduit un concert simfonic extraordinar în care s-a pus în scenă un program variat: o lucrare în primă audiţie absolută, precum şi lucrări cunoscute. A fost vorba despre poemul simfonic care a şi deschis concertul, intitulat Agonia pădurilor, compus în urmă cu doar câteva luni. Ce este interesant la această lucrare – de altfel lucrarea de licenţă a compozitorului – este faptul că autorul, masterandul Sebastian E. Ţună, a luat drept sursă de inspiraţie o importantă problemă actuală a zilelor noastre, în România, şi anume defrişarea pădurilor. Muzicianul vrea să sublinieze prin lucrare gravitatea situaţiei din ţara natală, propunând în acest sens o călătorie imaginară în zonele muntoase afectate. Generând o atmosferă apăsătoare, redată prin combinaţii timbrale şi efecte sonore sugestive, lucrarea constituie un act de protest împotriva fenomenului de mare amploare şi, alături de organizaţiile de protecţie a mediului, intenţionează să atragă atenţia asupra acestui subiect.

Sub conducerea tânărului Vlad Eniu – dirijor cu o bogată activitate artistică în ţară şi peste hotare – Orchestra „Camerata Academica” a studenţilor instituţiei i-a încântat pe ascultătorii veniţi în număr foarte mare. După lucrarea contemporană, muzicienii au dat o interpretare deosebită celor două numere din cunoscuta Suită Peer Gynt, op. 46, respectiv op. 55, de Edvard Grieg, ambele încheiate cu îndelungi aplauze. După un asemenea program, seara nu putea fi încheiată cu altceva mai sublim decât Poemul simfonic Finlandia al lui Jean Sibelius – evident, nu am putut scăpa din vedere predilecţia acestei seri pentru compozitorii nordici (cu excepţia celei de început), reprezentaţi prin probabil cele mai cunoscute şi îndrăgite lucrări din literatura muzicală a şcolilor nordice.

Printr-o abordare aproape impecabilă a repertoriului ales cu mult bun gust, seara a fost una de succes atât pentru tinerii muzicieni, cât şi pentru publicul care a savurat fiecare temă din lucrările cunoscute. În ceea ce-i priveşte pe studenţii Academiei, aceştia au reconfirmat talentul şcolii clujene de muzică şi faptul că aceasta are un viitor strălucit. Pentru publicul clujean şi nu numai, uşile Academiei de Muzică sunt mereu deschise pentru toţi cei care vor să se delecteze cu muzică de calitate!

Giulia Şandor

Anul II, Muzicologie