Muzeul Etnografic al Transilvaniei – Ziua Universală a Iei. Două expoziţii: „Arta broderiei pe creţuri: ciupagul” şi „Zestre transilvăneană – colecţia Gabriel Boriceanu”

vernisaj duminică, 24 iunie, ora 13. 00
Născută la iniţiativa comunităţii „La Blouse Roumaine”, Ziua Universală a Iei, sărbătorită de Sânziene, pe 24 iunie, a ajuns la cea de a şasea ediţie. Cămaşa femeiască moştenită din străbuni sau cusută în zilele noastre, purtată cu mândrie cu diferite ocazii, redevine un element identitar important, o punte între generaţii.
Expoziţia „Arta broderiei pe creţuri: ciupagul” prezintă unul dintre cele mai reprezentative elemente de decor ale cămăşii tradiţionale ţărăneşti: ciupagul – un „plastron” trapezoidal amplu, realizat prin brodarea peste creţuri a unor motive geometrice, acoperind, sub guler, partea de sus a pieptului, deschizătura cămăşii fiind plasată la spate. Confecţionarea cămăşii cu ciupag a fost caracteristică, în secolul al XIX-lea, unui amplu areal din nordul Transilvaniei: Năsăud, Lăpuş, zona Reghin, Câmpia Transilvaniei, Mocănimea Arieşului, Ţara Moţilor, sudul judeţului Sălaj, persistând până la mijlocul secolului al XX-lea în Depresiunea Călăţele. Cu această ocazie, pe lângă cămăşi provenite din zonele de mai sus, expoziţia prezintă fragmente brodate ale cămăşilor de odinioară, cu o vechime foarte mare, achiziţionate de specialiştii Muzeului Etnografic al Transilvaniei în perioada interbelică şi salvate, astfel, pentru posteritate.
A doua expoziţie este rezultatul contactului permanent al MET cu comunitatea tinerilor pasionaţi de port. Expoziţia ”Zestre transilvăneană” prezintă costume tradiţionale, podoabe şi fotografii de arhivă din remarcabila colecţie a etnologului Gabriel Boriceanu. Potrivit viziunii acestuia „tradiţia poate fi privită ca o sedimentare a timpului istoric ce reflectă viaţa unei comunităţi. Acest fenomen nu este o realitate statică, ci se află într-o continuă tranziţie, fără forme desăvârşite sau alterate. În mentalul tradiţional, portul a constituit atât o valoare în sine, cât şi o valoare simbolică – identitate, demnitate, apartenenţă, tezaurizând prin urmare o spiritualitate şi o competenţă. Haina ţărănească oglindeşte stările, creativitatea şi continuitatea oamenilor. Toate aceste costume au fost adunate din satele Transilvaniei începând cu finele anului 2014, înglobând reminiscienţe ale comunităţilor arhaice preindustriale, din zone etnografice precum: Ţara Bârsei, Podişul Târnavelor, Ţara Oltului, Maramureşul istoric, Bistriţa, etc.” Expoziţia „Zestre transilvăneană” se înscrie în programul Muzeului Etnografic al Transilvaniei de promovare a noii generaţii de tineri pasionaţi de cercetarea culturii tradiţionale, Gabriel Boriceanu fiind unul dintre admirabilii săi reprezentanţi.