Muzeul de Artă Cluj – Napoca

Rondul de Noapte/ The Night Watch, realitate intimă, conştiinţă colectivă

vernisaj vineri 12 aprilie, 18. 00

În anul 2013, Rijksmuseum din Amsterdam a realizat o campanie inedită de promovare, marcând reintroducerea în colecție a „Rondului de Noapte” (1642) la capătul celor zece ani în care muzeul s-a aflat în restaurare. Această campanie a inclus un flashmob într-un centru comercial din Breda, în care un grup de performeri a reconstituit, în mod spontan, sub privirile alarmate și în același timp intrigate ale clienților, scena celui mai faimos tablou pictat de Rembrandt van Rijn.

Dincolo de istoria veridică a lucrării, care consemnează prezența eroică a unor figuri din epoca de glorie daneză, demne de admirația colectivă în fața datoriei de a apăra zidurile cetății, lucrarea lui Rembrandt a devenit o emblemă a Amsterdamului, datorită recunoașterii unui merit artistic. Nu pot fi trecute însă cu vederea momentele de uitare ale acestui merit, consemnate în imagini ce fac înconjurul lumii: grupuri de tineri vizitatori, care ignoră faimosul tablou, fiind captați de ecranul telefoanelor mobile. Strategiile de promovare ale muzeului din Amsterdam sunt pe cale să „reînvie” relația publicului cu faimoasele opere pe care le deține, punând preț pe valoarea timpului petrecut în fața exponatelor: „nu mai fotografiați lucrările, priviți-le și faceți-vă schițe!”

Cele mai recente mișcări artistice sunt reprezentate de creatori ai noului val, fiind „vegheate” de exponenți ai generațiilor anterioare, și ei prezenți pe aceeași scenă. Tematicile propuse sunt diverse și reprezintă părți integrate în proiecte de creație personală. Cu toate acestea, ele converg într-un punct comun, în care fenomenul reprezentat de Școala de Pictură de la Cluj rezistă în timp și este pe cale să dezvolte noi direcții în cercetarea artistică actuală, esența limbajului pictural fiind completată de medii grafice, sculpturale, fotografice sau multimedia. Din această perspectivă, proiectul capătă aspectul unui portret de grup, asemeni scenei de gen din „Rondul de Noapte”. Dintre temele prezente sunt de menționat peisajul, portretul sau compoziția abstractă, de factură neoexpresionistă, neoromantică, cu influențele simbolismului, ale realismului și suprarealismului, ale dadaismului sau ale realismului magic, o enumerare care nu se oprește aici ci, metaforic vorbind, dezvoltă noi direcții, ca niște „tentacule” de accesare a realităților palpabile sau simțite.

Actualul proiect „The Night Watch” își propune să treacă de la o realitate intimă, materializată în opera de artă, la o conștiință colectivă, punând într-un context inteligibil creația și bagajul cultural al unor generații.

Expun Ioan Sbârciu, Andor Kőmives, Kudor Duka István, Ioana Olăhuţ, Georgeta-Olimpia Bera, Cristian Lăpuşan, Anca Bodea, Ioana Popa, Veres Szabolcs, Dan Măciucă, Norbert Filep, Alexandra Mureşan, Ştefan Bădulescu, Andrei Budescu, Alina Staicu, Ioana Maria Sisea, Mihai Guleş, Gagyi Botond, Răzvan Botiş, Ovidiu Leuce, Lucian Popăilă, Oana Năstăsache, Flavia Lugigan, Silvia Mateescu, Emma Păvăloaia, Andreea Zimbru, Nicoleta Tarcea, Gáspár Szilárd, Ioana Iacob, Mattia Abballe, Damiano Azzizia, Cristian Avram, Marius Fodor, Tincuţa Marin, Vlad Paraschiv, Mircea But, Ionela Blaj, Mihai Bogdan Dragoş, Andrei Ispas

Curator este Olimpia Bera; c omisar expoziţie Dan Breaz, prezintă Lucian Nastasă – Kovacs, Aurel Codoban şi Ion Mureşan; iniţiatori prof univ dr Ioan Sbârciu şi Olimpia Bera