Ministrul de Externe, Titus Corlăţean: România poate deveni un actor central în sprijinirea independenţei energetice a acestei regiuni

Ministrul de Externe, Titus Corlăţean vorbeşte, într-un interviu acordat ziarului Făclia, despre realizările diplomaţiei româneşti din ultima perioadă, precum şi despre priorităţile actuale ale României pe plan extern. Şeful diplomaţiei române descrie, totodată, rolul pe care România îl poate juca în regiune în contextul noilor realităţi geopolitice şi cum poate contribui ţara noastră la asigurarea independenţei energetice faţă de Rusia pentru ţările din Europa Centrală şi Balcani.

Rep: Domnule ministru Titus Corlăţean, care sînt, la ora actuală, principalele direcţii de acţiune ale diplomaţiei româneşti?
Titus Corlăţean: Priorităţile României pe plan extern le regăsim în programul de guvernare, pentru că noi respectăm programul de guvernare votat de Parlament. Astfel, principalele priorităţi sînt consolidarea profilului şi puterii de influenţă a României în spaţiul euroatlantic, fructificarea parteneriatelor strategice ale României, începînd cu Parteneriatul stategic cu Statele Unite în termeni politici, economici şi de dezvoltare şi de asigurare a securităţii naţionale. Binenţeles, un loc privilegiat în relaţiile noastre externe este acordat Republicii Moldova. Viitorul european şi cel legat de identitatea românească în spaţiul nostru, pentru că sîntem fraţi, şi o viitoare integrare europeană efectivă a Republicii Moldova alături de România sînt priorităţi majore ale politicii externe româneşti. Evident că sînt şi alte obiective, sînt capitole, sînt acţiuni specifice. De exemplu am obţinut rezultate în bătălia pentru un portofoliu cu adevărat semnificativ în Comisia Europeană. A fost o bătălie care nu a fost simplă pentru că în stilul nostru bizantin am înregistrat obstacole de la Bucureşti şi care au fost transferate la Bruxelles. Pe de altă parte, competiţia pentru interesele europene este o competiţie reală între statele membre. Faptul că am obţinut portofoliul Politici Regionale pentru un comisar european propus de România, care administrează o treime din bugetul UE, înseamnă şi un semnal de încredere pentru ţara noastră. Deci punem accent pe genul acesta de proiecte concrete care să demonstreze consolidarea profilului României în relaţiile internaţionale.

Rep: Aţi amintit de Republica Moldova. Credeţi că după momentul Vilnius de anul trecut şi semnarea în acest an a Acordului de asociere şi liber schimb dintre Republica Moldova şi UE, alegerile din luna noiembrie mai pot schimba parcursul european al acestei ţări?
Titus Corlăţean: Eu cred că în aceşti ani de muncă foarte serioasă a guvernului proeuropean de la Chişinău au fost rezultate pentru că astăzi Republica Moldova are un acord de asociere politică şi liber schimb economic cu Uniunea Europenaă, care pune în practică un acord care 75 la sută reprezintă acquis-ul comunitar, respectiv legislaţie, instituţii, fundamentul funcţionării societăţii europene. Faptul că cetăţenii moldoveni circulă liberi în UE prin liberalizarea vizelor şi faptul că România a devenit primul partener economic al Republicii Moldova, că s-a reuşit interconectarea energetică la gaze cu Vestul prin România şi urmează şi interconectarea electrică ar face foarte dificilă schimbarea fundamentală a orientării ţării. Asta nu însemană că nu există riscuri şi provocări. Dar această coaliţie proeuropană are şanse importante să ducă mai departe în sens de continuitate direcţia ţării. Analizaţi şi un aspect juridic obligatoriu de natură constituţională. Recent, Curtea Constituţională din Moldova a adoptat o decizie care spune că orientarea europeană este singura constituţională pentru această ţară. Unii au comentat supăraţi mai la Est această decizie. Noi am învăţat însă să respectăm deciziile curţilor constituţionale, dar luăm notă şi constatăm că şi în fundamentul juridic constituţional obligatoriu al acestei ţări direcţia europeană este tot mai clară.

Rep: În ultimii ani s-a observat o creştere a interesului pentru Marea Neagră. În acest context ce rol ar putea juca România în zonă?
Titus Corlăţean: Din punct de vedere al resurselor naturale, România poate juca un rol esenţial pentru că după finalizarea cu succes a procesului din 2009 cu Ucraina de la Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga prin care s-a delimitat marea teritorială a zonei economice exclusive şi platoul continental, României i-a revenit 80 la sută din spaţiul aflat în litigiu. Aici există, potrivit estimărilor, importante resurse de hidrocarburi. Acest lucru ne va permite în cîţiva ani să ne asigurăm completa independenţă energetică şi ne va asigura un rol în piaţa regională, sperăm şi pentru Republica Moldova, de ce nu şi pentru Ucraina dar şi pentru Europa Centrală şi Balcani. Această zonă este la ora actuală foarte dependentă sau chiar integral dependentă de gazele ruseşti, or România poate deveni un actor central în sprijinirea independenţei energetice a acestei regiuni. Nu întîmplător SUA doresc o Românie cît mai puternică în regiune, un actor politic strategic şi energetic foarte important.

Rep: Ţinînd cont de situaţia din Ucraina, cum se situează România în politica Externă a UE şi ce rol ar putea juca ţara noastră în această regiune?
Titus Corlăţean: În primul rînd nu uitaţi că România este situată la flancul estic al UE şi NATO, ceea ce însemnă o responsabilitate suplimentară dar şi faptul că evaluările şi expertiza României sînt aşteptate şi căutate. Acest lucru s-a reflecat în decizii majore adoptate de UE şi nu întodeauna simplu. România a reuşit să determine adoptarea unor decizii majore privind Republica Moldova. Astăzi nu mai pune nimeni sub semnul întrebării rolul României atunci cînd UE discută cu Moldova, noi fiind actorul principal. Acum cîţiva ani România era privită suspicios, cu semne de întrebare, iar astăzi este un lucru unanim acceptat că rolul României trebuie să fie esenţial în luarea deciziilor. Nu întîmplător eu, ca ministru de Externe, conduc grupul miniştrilor de externe din UE pe relaţia cu Republica Moldova. Totodată, la 1 septembrie, la Chişinău, am făcut un lucru care nu are precedent. Este vorba de prima reuniune a miniştrilor de externe din UE. Am muncit foarte mult ca această reuniune să aibă loc acolo în ziua în care a fost pus în vigoare anticipat Acordul Economic de Liber Schimb dintre UE şi Moldova pentru a oferi o piaţă deschisă pentru produsele moldoveneşti. Or, din acest punct de vedere rolul României este unul de prim plan şi am muncit foarte mult ca guvern în acest sens. Faptul că România a obţiunt portofoliul Politici Regionale este un nou exemplu concret al rolului ţării noastre. Deci România a crescut foarte mult, ar fi crescut şi mai mult dacă exista o armonie la nivelul raportării preşedintelui şi guvernului. Noi, cei din PSD, ne propunem ca pe baza unei noi relaţii dintre viitorul preşedinte al României şi Guvern să putem consolida acest rol, care înseamnă mai multă influenţă politică, economică şi strategică în spaţiul UE.

Rep: În ultima perioadă, România a pus un accent important pe relaţia cu China. Cum funcţionează parteneriatul cu această ţară şi care sînt perspectivele acestei cooperări?
Titus Corlăţean: Să nu uităm că România a fost al treilea stat din lume care a recunoscut Republica Populară Chineză. Deci există o bună relaţie politică iar noi am dorit să fructificăm această relaţie în sens economic. Dacă ne uităm pe harta lumii vedem că resursele financiare disponibile pentru investiţii sînt doar în cîteva locuri. China este un actor economic major, în primele două state ca putere economică din lume. Or ideea de a avea mai multe resurse pentru dezvoltare, pentru investiţii în infrastructură de energie trebuie pusă în practică. Dacă există investiţii de un miliard de dolari în retehnologizarea complexului energetic de la Rovinari, aceşti bani sînt investiţie chineză şi este bine pentru ansamblul societăţii româneşti. Dacă discutăm şi de alte proiecte energetice cum ar fi noile unităţi de centrale nucleare cu chinezii şi tehnologie canadiană, dacă încercăm să vedem soluţiile pentru Tarniţa, toate aceste lucruri sînt benefice pentru noi şi asta acesta este sensul relaţiei cu China.
Interviu realizat de Cosmin PURIŞ