Mai multe monumente şi statui din Cluj-Napoca aşteaptă să fie restaurate

Mai multe ansambluri de monumente şi statui din municipiul Cluj-Napoca au nevoie urgentă de lucrări de restaurare şi conservare, aflîndu-se într-o stare de degradare destul de avansată. Unul dintre factorii care au afectat aceste edificii a fost absenţa unei strategii unitare de restaurare la nivelul municipalităţii. Incidentul care a avut loc recent la Monumentul Matei Corvin a arătat că municipalitatea aplică o politică preferenţială faţă de statuile din oraş. Mai exact, faţă de unele se iau măsuri urgente de reabilitare şi conservare, în timp ce altele sînt lăsate să se deterioreze şi mai tare.

Unul dintre aceste edificii serios afectat este statuia ecvestră a lui Mihai Viteazu din piaţa cu acelaşi nume. Monumentul a fost dezvelit în 17 decembrie 1976, fiind opera sculptorului Marius Butunoiu. Statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul, cu înălţimea de 7 m, montată un soclu înalt de 4,70 m, este amplasată pe o platformă cu trei rampe, decorată cu basoreliefuri, reprezentînd luptele cu otomanii şi Unirea Moldovei şi a Transilvaniei cu Ţara Românească. Pe soclul statuii se află o stemă sigilară a domnitorului, care reuneşte însemnele heraldice ale celor trei ţări române. Tot pe soclu este montată o inscripţie cu textul: Mihai Viteazul (1593-1601) Domnul Ţării Româneşti/ al Ardealului şi/a toată Ţara Moldovei.

Din păcate, acest monument dedicat primului unificator al românilor a ajuns într-o stare avansată de degradare. Mai multe plăci de pe scoclu au căzut şi pămîntul stă să se surpe la baza acestuia. Reprezentanţii municipalităţii au anunţat în urmă cu trei ani că Piaţa Mihai Viteazu va fi modernizată, ocazie cu care urma să fie reabilitată şi Statuia ecvestră a lui Mihai Viteazu. Din păcate de atunci nu s-a făcut nimic în acest sens iar statuia continuă să se degradeze. În fiecare zi, de pe soclul statuii se mai desprinde cîte o placă, însă nimeni nu se sesizează să ia măsuri pentru a opri distrugerea acestui simbol.

Un alt monument afectat este cel al lui Horea din Piaţa Gării. Bustul a fost ridicat în 1964 în amintirea conducătorului răscoalei de la 1784, fiind opera lui Romul Ladea. Din păcate, acesta abia se vede de gardul viu şi de matarialul dendrologic plantat în zona monumentului. Totodată, pe soclul pe care este amplasat bustul lui Horea au apărut mai multe crăpături.
Şi Statuia Sf. Fecioare Maria – Protectoarea – amplasată în spatele Bisericii romano-catolice Sf. Petru de pe B-dul 21 Decembrie 1989 nr. 85 are nevoie urgentă de lucrări de restaurare şi conservare. Statuia a fost ridicată în anul 1744 pe actuala stradă a Universităţii, fiind primul monument public al Clujului. În ultimii ani au fost mai multe propuneri de reamplasare a statuii pe strada Universităţii, însă nu s-a făcut nimic în acest sens.

Obeliscul Carolina din Piaţa Muzeului este un alt monument care nu se află într-o stare prea bună. Obeliscul Carolina cunoscut şi ca Stîlpul Carolina sau Statuia Carolina, a fost ridicat în 1831 sub forma unei coloane monumentale. Obeliscul are o înălţime de 10 m, iar pe 3 laturi ale sale sînt basoreliefuri cu aspecte din vizita imperială. Basoreliefurile reprezintă stema Clujului, o inscripţie latină (evocă această vizită), intrarea alaiului imperial în Cluj prin Poarta de Mijloc a cetăţii şi vizita la Spitalul Orăşenesc (Piaţa Muzeului nr.6). Obeliscul propriu-zis, îngerul purtînd efigiile într-o cunună de lauri şi cei 4 vulturi de piatră care ţin în plisc lauri sînt opera a doi clujeni – sculptorul Anton Csürös şi profesorul de desen Samuel Nagy, iar reliefurile înfăţişînd momente din vizita împăratului au fost realizate de sculptorul vienez Josef Klieber (1773-1850). Din păcate, în prezent mai multe inscripţii de pe monument sînt şterse iar o parte dintre basoreliefuri sînt distruse.

Un alt monument degradat este Crucea de pe Cetăţuie. Monumentul a fost vandalizat în 2012 cînd persoane necunoscute au luat cele trei plăci montate pe soclu şi pe care erau trecuţi eroi din timpul revoluţiei de la 1848-1849. De atuni şi pînă acum nu s-a reuşit identificarea autorilor iar primăria nu a făcut nimic pentru a reface monumentul.
Crucea de pe Cetăţuie, proiectată de către arh. Virgil Salvanu, a fost înălţată în perioada 1994-1997 şi are o înălţime de aproape 30 m, iar greutatea monumentului este de 60 tone. La realizarea monumentului au participat mari firme clujene. La 1 Decembrie 1997, Monumentul Eroilor Neamului de pe Cetăţuie a fost dezvelit şi sfinţit de către I.P.S. Bartolomeu Anania şi I.P.S. George Guţiu.

Reprezentanţii municipalităţii clujene susţin că în acest an se vor face demersuri pentru restaurarea Obeliscului Carolina şi a Statuii Sf. Fecioarei Maria. Potrivit acestora, a fost întocmit deja un caiet de sarcini, urmînd să se facă licitaţie pentru desemnarea firmei care să facă lucrările de restaurere. Cît priveşte reabilitarea şi restaurarea Monumentului Mihai Viteazu, municipalitatea clujeană nu a oferit niciun fel de informaţie.
Cosmin PURIŞ