La Cenaclul „Radu Stanca” – un frumos şi bogat început de an

Cea dintîi şedinţă pe 2015 a Cenaclului „Radu Stanca” (fost „Vasile Sav”) al Ligii Scriitorilor din România, ţinută în 14 ianuarie 2015, a constituit un adevărat tur de forţă, graţie variatelor puncte din programul de activităţi. Desfăşurat în intima casă vremelnică a Centrului de Zi pentru Vîrstnici Nr. 2, din str. 22 Decembrie nr. 106, condus de doamna Maria Bobină, cenaclul a adus o briză de aer proaspăt după vacanţa de sărbători.

Lucrările au fost deschise de dl Al. Florin Ţene, preşedintele cenaclului şi conducătorul naţional al LSR, care a anunţat tema zilei, „Eminescu, unitatea noastră”, invitîndu-i, totodată, pe membrii cenaclului la depunerea de coroane din 15 ianuarie, de Ziua Culturii Române, la statuia Poetului Nepereche din faţa Teatrului Naţional. Cu emoţie, poetul le-a prezentat colegilor o valoroasă carte din biblioteca personală, „Omagiu lui Mihai Eminescu”, apărută la Galaţi în 1909, la două decenii după dispariţia fizică a Luceafărului.

A preluat apoi cuvîntul prof. Antonia Bodea, care a susţinut o conferinţă pe marginea publicisticii eminesciene. Punctul de plecare al expunerii l-a constituit tocmai animozitatea sesizabilă în aceşti ani vizavi de activitatea de jurnalist a lui Mihai Eminescu. Fie că s-a găsit la Pesta, unde a publicat în „Federaţiunea”, fie că se afla în „dulcele tîrg ale Ieşilor”, în calitate de colaborator al „Convorbirilor literare”, sau la bucureşteana publicaţie „Timpul”, Eminescu s-a dovedit un publicist implicat, profund ancorat în problemele sociale. Multe dintre subiectele aduse în discuţie de el în materialele de presă – opinează conferenţiara – sînt încă de actualitate. Astfel, şi azi, întrebări precum „În ce măsură un popor îşi poate decide soarta, în condiţiile globalizării?”; „În ce măsură ne decidem singuri, ca neam, regulile şi legile statului?”; „Sîntem noi oare, ca popor european, în măsură să ne impunem propriile valori Europei?” sînt perfect justificate, cum erau şi în 1870, cînd Mihai Eminescu îşi redacta cu patimă articolele de ziar. Şi acum, ca odinioară jurnalistul, putem sesiza că avem în frunte guverne care nu ştiu gestiona problemele ţării în funcţie de necesităţi şi că trebuie „să privim în perspectivă” şi să demonstrăm, din punct de vedere social-politic, „o atitudine activă” – cum le cerea Eminescu contemporanilor săi –, fiindcă politicienii dovedesc o totală lipsă de interes faţă de clasa socială „cea mai nobilă”, ţărănimea, clasa politică neînţelegînd că la baza progresului, a libertăţii şi demnităţii naţionale trebuie să stea munca, iar implementarea elementelor de noutate socială trebuie să se facă pornindu-se de la valorile existente. Înverşunat şi categoric în opinii, ziaristul Eminescu a afirmat repetat ideea că poporul este nedreptăţit, dar şi că „omul universal”, cu deschidere spre Europa şi cultura universală, este un om fără trăiri, neimplicat sufleteşte în problemele vieţii. Evident, unele dintre ideile vehiculate de Eminescu în materialele sale de presă sînt depăşite sau greşite; ceea ce trebuie admirat şi în aceste cazuri este puterea argumentului şi poezia limbii.

Prof. Vasile Puiu Sfârlea a dezbătut pe tema Unirea Principatelor Române. Văzut de Eminescu drept „unul dintre cei mai patrioţi conducători”, Al. I. Cuza este personalitatea emblematică a actului Micii Uniri. Societatea românească a beneficiat din plin de reformele impuse de Cuza în cei şapte ani de domnie. Personalităţi de marcă precum C. Negri şi Vasile Alecsandri i-au stat alături domnitorului, contribuind la afirmarea noului stat, România, în Europa modernă.

Al treilea moment al şedinţei de cenaclu a fost consacrat poeziei. Au citit din creaţiile proprii: Ioan Ghiolţean, Gheorghe Şoptirean, Romulus Moldovan, Titina Nica Ţene, Olimpia Bebu, Al. Florin Ţene, Ioan Nemeş şi Antonia Bodea. Decanul de vîrstă al cenaclului, nonagenarul ing. I. Ghiolţean, a delectat publicul cu o strălucită traducere în limba română a unui poem italian, demonstrînd că traducerea este şi ea o creaţie în sine.

Următoarea şedinţă de cenaclu se va desfăşura în 11 februarie, de la ora 11, şi va fi închinată lui Geo Bogza.

Voichiţa Pălăcean-Vereş