La Cenaclul “Radu Stanca’’ – sărbătoarea Primăverii

La Centrul de Zi pentru Vîrstnici Nr. 2, condus de doamna Maria Bobină, în casa provizorie de pe B-dul 21 Decembrie 1989, nr. 108, s-a desfăşurat miercuri, 11 martie, şedinţa lunară a Cenaclului literar „Radu Stanca”. După cuvîntul de bun venit, rostit de Maria Bobină, s-a anunţat ordinea de zi.

Punctul central al reuniunii l-a constituit Medalionul închinat scriitorului Eugen Barbu. Ca de fiecare dată, prof. Vasile Puiu Sfârlea a impresionat auditoriul cu memoria sa deosebită şi capacitatea de a aduce la lumină amănunte puţin cunoscute referitoare la personalităţile noastre culturale sau istorice. Fiu al unui tîmplar angajat la C.F.R., Eugen Barbu (20.02.1924-07.09.1993) debutează în presă la 17 ani. Elev al şcolii de ofiţeri de jandarmerie, apoi al Facultăţii de Drept (pe care le abandonează), ajunge student al Facultăţii de Litere şi Filozofie, unde este primul pe lista de admişi. Admirator al ‘’divinului Călinescu’’, ‘’divinul critic literar’’ – cum îl numeşte –, în momentul excluderii profesorului George Călinescu din Universitatea bucureşteană, alege să se retragă din facultate, în semn de protest. Corector la ‘’Casa Scînteii’’, Eugen Barbu debutează editorial cu romanul ‘’Groapa’’ (rescris de 13 ori), în 1955. Redactor-şef al ‘’Luceafărului’’, apoi fondator şi conducător al revistelor ‘’Săptămîna’’ şi ‘’România Mare’’, s-a manifestat cu virulenţă în lumea literară, fiind una dintre cele mai controversate personalităţi ale ultimelor decenii. Deţinător al Premiului ‘’Herder’’, membru corespondent al Academiei RSR, alături de Zaharia Stancu şi Mihail Sadoveanu, Eugen Barbu a fost printre cei mai traduşi scriitori români din perioada socialistă. În finalul conferinţei profesorului Sfârlea, Voichiţa Pălăcean-Vereş a adus cîteva completări referitoare la scrisul lui Eugen Barbu, receptarea operei lui în epocă şi percepţia de azi a tinerilor scriitori vizavi de activitatea literară a generaţiei căreia îi aparţine prozatorul. A urmat momentul poetic, închinat de membrii cenaclului Primăverii şi Femeii, sărbătorita lunii martie. Gheorghe Şoptirean (care a dăruit tuturor colegelor exemplare din poemul său cel mai recent) a citit, pentru început, „Odă Femeii” şi „Trezit tîrziu din adormire”, apreciate laudativ de către Doina Nistor. Ioan Nemeş a lecturat un grupaj de poezii din volumul său de debut, recent apărut, „Lumină la apus”, fiind regalat cu aplauzele publicului. Prof. Doina Nistor a apreciat volumul lui Ioan Nemeş ca fiind cartea în care este redată ‘’viaţa-n ritm de polcă’’. Vasile Puiu Sfârlea a dat glas poemelor sale închinate lui Constantin Brâncuşi, ‘’Un românaş oltean’’ şi ‘’Lui Brâncuşi’’. Finalul întîlnirii a stat sub semnul meditaţiei filosofice. Îndemnînd la o viaţă trăită pentru sine, nu în slujba altora, Doina Nistor a citit ‘’Eseu despre respect’’, semnat de Diana-Florina Cosmin, text descoperit pe internet.

Următoarea şedinţă de cenaclu se va desfăşura, în mod excepţional, în a treia miercuri din lună, în 15 aprilie, de la ora 11. Tema întîlnirii o va constitui opera lui Octavian Goga.
Voichiţa Pălăcean-Vereş