Kelemen Hunor: Drepturile obţinute de maghiari în ultimii 25 ani nu sînt ireversibile

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a făcut vineri, la Miercurea Ciuc, în cadrul unei şedinţe festive, bilanţul celor 25 de ani de la înfiinţarea Uniunii şi le-a spus celor prezenţi că drepturile cîştigate de maghiari nu sunt ireversibile, iar rezultatele obţinute nu sunt în siguranţă, motiv pentru care a făcut apel la unitatea şi solidaritate maghiarilor pentru ca aceste lucruri să nu se întîmple, transmite AGERPRES.

Liderul UDMR a spus că în cei 25 de ani Uniunea a avut atît succese, cum ar fi restituirea imobilelor pădurilor sau a imobilelor, cît şi eşecuri şi a amintit de unele drepturi lingvistice sau de obţinerea diferitelor forme de autonomie.

“Vedem cum obiectivele foarte importante, care în 1993 au fost aprobate de Consiliul Europei, nu s-au realizat în fiecare punct, fiindcă acolo a fost întregul spectru al drepturilor de limbă maternă, acolo au fost incluse diferite forme de autonomie şi acolo a fost inclusă şi universitatea de stat în limba maghiară şi dacă ne uităm la asta vedem ce obiective avem în faţă şi pentru ce obiective trebuie să mai luptăm. Şi aceste obiective nu au fost lăsate niciun moment de către Uniune şi maghiarii din Transilvania şi România, pentru aceste obiective trebuie să lucrăm, pentru aceste obiective trebuie să rămînem împreună”, a declarat Kelemen, potrivit traducerii oficiale.

El a avertizat că rezultatele obţinute în ultimii 25 de ani de UDMR nu sunt în siguranţă, iar drepturile obţinute nu sunt ireversibile, punctînd că această afirmaţie se bazează pe nenumărate fapte.

“Nu putem spune că de la drepturile de principiu pînă la acele rezultate care se leagă de drepturile patrimoniale nu sunt ireversibile. Nu, în acest loc, în această regiune, în această ţară, aproape totul este reversibil. Am spus că vrem să trăim în democraţie, liberi, dar dacă ne-am gîndit vreun moment că rezultatele obţinute, nu prin metode dictatoriale, dar prin instrumente ale justiţiei, pot fi renaţionalizate? Dacă ne-am gîndit vreodată că colegiul (n.red. Colegiul Reformat SzekelyMiko, din Sfîntu Gheorghe) se va întoarce în patrimoniul statului printr-o sentinţă, ne-am pus problema că drepturile de proprietate sunt reversibile? Da, sunt nişte instrumente foarte rafinate cu care pot fi inversate drepturile obţinute. Ne-am gîndit vreodată că se vor lua nişte sentinţe de genul celei luate în cazul lui Nagy Zsolt şi dacă putem accepta ca în secolul XXI, în 2015, motivînd prin tragedia Charlie Hebdo, să încerce să ne îngrădescă drepturile şi libertăţile, să ne ia aceste libertăţi şi dacă am vrut să construim o asemenea democraţie în care un drept care este foarte natural astăzi, mîine să nu mai existe şi eu cred că răspunsul este nu”, a spus Kelemen.

Acesta a mai afirmat că drumul pe care Uniunea a pornit trebuie urmat şi de generaţiile viitoar. “Dacă împreună, în mod solidar, nu avem grijă de rezultatele obţinute, nu avem grijă unii de alţii, nu avem grijă de comunitate, atunci poate că mîine aceste lucruri nu vor mai fi ceva natural, ci un obiectiv la care trebuie să ajungem din nou”, a spus el.

Kelemen a adăugat că unele lucruri trebuie regîndite, altele trebuie replanificate, “ceea ce nu a însemnat şi nu înseamnă că trebuie să punem între paranteze trecutul, ci înseamnă că trebuie să regîndim tacticile, instrumentele şi priorităţile, aşa cum nici în “90 nu a fost aceeaşi organizaţie ca în 2000 sau în 2010 sau în 2015”.

Preşedintele Uniunii a mai subliniat că în 2016 organizaţia pe care o conduce se va afla în faţa unei noi provocări, aceea a alegerilor, care va decide dacă este viabilă sau nu, dacă poate să-şi păstreze reprezentarea în Parlamentul României şi în administraţia locală.

“Dacă Uniunea va fi prietenoasă, atractivă, dacă se va putea adresa maghiarilor din Transilvania, ca aceia care se află lîngă noi să fie şi atunci lîngă noi şi cei care au plecat dintr-un anumit motiv de la noi să se reîntoacă, dacă vom fi capabili să îi reîntoarcem. Şi vom fi capabili de acest lucru doar dacă din ce în ce mai mulţi oameni, dacă majoritatea comunităţii maghiare din Ardeal ştie şi crede că poate conta pe noi, că se poate sprijini pe noi, că aceasta este acea Uniune care, de la Învăţămînt pînă la drepturile de proprietate, de la drepturile lingvistice pînă la diferitele autonomii, reprezintă în aşa fel drepturile comunităţii, încît cu fiecare pas, cu fiecare cărămidă pe care o pune la această casă comună, construieşte acest lucru. Aceasta este acea casă care înseamnă rămînerea pe pămîntul natal”, a mai spus Kelemen Hunor.

El a amintit că, în urmă cu 25 ani, cei care au fondat UDMR au fost mobilizaţi de dorinţa de a rămîne pe pămîntul natal “cu capul ridicat”, iar în 1989-1990 nu doar s-a înfiinţat o Uniune, ci maghiarimea din Ardeal a renăscut, “după ce fusese subjugată de dictatura Ceauşescu” şi nu mai putea să-şi folosească limba sau să aibă instituţii. “Deci, o comunitate osîndită la moarte a avut puterea să se ridice în picioare, să se îndrepte şi să spună că într-o democraţie vrea să trăiască pe pămîntul natal cu capul ridicat”, a declarat Kelemen, potrivit traducerii oficiale.

În cadrul şedinţei festive de marcare a 25 de ani de la înfiinţarea UDMR au mai fost premiaţi membrii fondatori ai Organizaţiei Teritoriale UDMR Ciuc şi au fost trecute în revistă rezultatele obţinute de aceasta.