In memoriam TRAIAN BRAD

Moto: Ar fi avut astăzi
31 august 2011
59 de ani,
dar omenia nu moare,
rămîne urmaşilor
în nemurire.

Director, apoi director general, a reuşit în 15 ani să transforme Biblioteca Judeţeană Cluj dintr-o instituţie oarecare într-un pilon al modernizării bibliotecilor publice din România. Un prim pas, nu foarte important, dar plin de semnificaţii, a fost rebotezarea instituţiei ca Biblioteca Judeţeană „Octavian Goga” Cluj (la 31 ianuarie 1992).

Gîndite dinainte şi chiar iniţiate din timp au venit prefacerile esenţiale – realizarea unei biblioteci publice la nivelul cultural care ne reprezintă urbea şi al celor similare din Europa şi statele civilizate de pe mapamond. Şi a reuşit. În scurta perioadă amintită, prin reorganizare din punct de vedere al personalului, s-au restructurat vechile secţii şi au fost înfiinţate secţii noi, fără de care nu puteam face faţă intrării în era informaticii. Din iniţiativa sa au fost modernizate secţia de colecţii speciale (carte veche şi rară, documente non-carte), cea de audio-vizuale (mediateca) şi s-a creat o secţie de primă necesitate pentru utilizatori (cititori) – Centrul de Informare Comunitară (C.I.C.), pe baza Laboratorului de informatizare dotat cu aparatură performantă şi cu personal profesionist.

Din cartea sa, „Lectura şi biblioteca publică la Cluj”, o încununare a operei teoretice şi practice pe care a elaborat-o, reiese adevărata luptă pentru integrare într-un sistem unitar şi modern, în România şi în Europa, a instituţiei responsabile de păstrarea şi valorificarea cărţilor, a altor purtători de informaţii (cei audio-vizuali). Efortul pentru a obţine şi un local adecvat, o adevărată perlă arhitectonică a municipiului, l-a costat, căci nu a avut timp să o vadă finalizată. Dar noi, clujenii, cititori şi bibliotecari, ca şi fiii şi nepoţii noştri, ne vom mîndri multe zeci de ani cu ea.

Nu s-a limitat doar la instituţia pe care a condus-o cu atîta pricepere şi dăruire; a iniţiat, împreună cu Biblioteca Municipală „B. P. Haşdeu” din Chişinău, organizarea şi dotarea cu carte românească şi universală în alfabet latin a Bibliotecii „Transilvania” din capitala Basarabiei (zisă azi Republica Moldova), a devenit membru fondator al Asociaţiei Bibliotecarilor şi Bibliotecilor Publice din România, vicepreşedinte al acesteia din 1990 şi preşedinte din 1998; din 1994 pînă în 1998 a fost primul preşedinte al Consiliului Directorilor din Bibliotecile Publice din România; a fost membru al Societăţii Culturale „Lucian Blaga” (1990, director executiv din 1994), al Fundaţiei „Mihai Eminescu” din Cluj-Napoca şi „Timotei Cipariu” din Pănade, judeţul Alba (1998). A participat la/şi a organizat conferinţe, seminarii etc. în ţară (cu lectori străini) şi pe plan internaţional, a obţinut burse pentru bibliotecari clujeni şi din ţară la stagii de pregătire profesională în mari biblioteci din lume: Elbeuf, Rouen (Franţa), Londra, Ipswich, Oxford, Newcastle (Anglia), Györ (Ungaria), Beijing, Shanghai, Hanzou (China),  Glasgow, Edinburg (Scoţia), Istanbul (Turcia), Amsterdam (Olanda), Veria (Grecia), Copenhaga (Danemarca), Leuven (Belgia), Bangkok (Thailanda), Ierusalim (Israel) etc.

Volumul amintit, un studiu monografic foarte documentat, apărut la Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2001, este o dovadă indubitabilă a ceea ce a făcut o viaţă dedicată cărţii, purtată cu nobleţe şi abnegaţie de un om care s-a numit Traian Brad.

Ioan POP
(fost responsabil la „Colecţii speciale”)