In memoriam Horia COLAN

În numele firii,

La ceasul despărţirii.

Ne-am cunoscut demult, mai an . . .,

Când nu ştiam câtă personalitate,

Zace într-un firav trup, şi bunătate.

Bunătate, deopotrivă şi-o aleasă omenie

Împrăştiată tuturora cu aceeaşi dărnicie.

Eram bucuros când Vă întâlneam,

Din păcate rar,

Iar de-acum încolo, deşi aş mai dori,

Va fi în zadar !

Fie-Vă ţărâna acoperişul sfânt,

Iar sufletul nobil, alint în mormânt.

Condoleanţe familiei.

Cu mult drag, Prof. geolog, Ioan Mârza