In memoriam ALEXANDRU CRISTEA

În acest capricios final de octombrie, străbătut de frecvente intemperii, a plecat spre zările odihnei veşnice un reputat pictor şi grafician, maestrul octogenar Alexandru Cristea. E autorul unei creaţii de o amplă ramificare spirituală, care timp de decenii ne obişnuise cu expresivităţile unor laborioase şi inspirate imagini, integrate frecvent în manifestări plastice de anvergură în plan local, regional şi naţional.

Mai întîi s-a impus conştiinţei publice printr-o viguroasă activitate de grafician. O fantezie bogată şi o remarcabilă abilitate în caligrafierea traiectelor lineare i-au facilitat concretizarea de închegate configurări, aureolate de sugestive semnificaţii ideatice şi afective. Descendent din fabuloasa zonă a Bîrgăului, judeţul Bistriţa-Năsăud (născut în 3 iulie 1928) şi-a statornicit la fundamentul biografiei un pilduitor şi tonifiant cult al obîrşiilor. Datini şi obiceiuri ancestrale, alături de frumuseţea unor privelişti încărcate de un subtil sentiment poetic, i-au furnizat generos cuceritoare aspecte existenţiale, eternizate prin inciziile unor tensionate xilogravuri sau prin învolburările unor fascinante monotipii. Totodată, l-a interesat şi i-a întregit inspiraţia freamătul diurn al vieţii care l-a antrenat spre elaborarea de sintetice echivalenţe plastice, familiarizîndu-ne cu gingaşa respiraţie a inestimabile valori umane. Subtilităţile unui temperament robust, animat de reverberaţii lirice, au rezonat armonic la reflexele încîntătoare a tot ceea ce e curat şi vital în fulguraţiile autentice ale naturii şi vieţii. Receptiv cu prioritate la sonorităţile zestrei de spirit specifice fondului cultural autohton, Alexandru Cristea a fost profund marcat luînd contact cu splendorile unor argumente de civilizaţie sădite pe alte meleaguri, cunoscute cu prilejul unor stimulative drumeţii documentare prin spaţiul ţărilor baltice şi prin universul dominat de lumini îmbietoare din Asia Centrală.

Pe măsura curgerii vremii, după ce desăvîrşise şi memorabile reprezentări înscrise în albia unor inspirate ilustraţii care au înnobilat paginile a prestigioase publicaţii, cărţi, albume, s-a detaşat de sobrietăţile unui limbaj frust, laconic, bazat cel mai adesea pe alternanţele alb-negru. Treptat va da tot mai vîrtos cîştig de cauză unor tentante acorduri cromatice, care gestau în profunzimile unei fecunde interiorităţi. De aceea, ultimele decenii stau sub semnul unei certe priorităţi picturale la nivelul preocupărilor creative care consemnează văpăi de culoare, cînd densă, cînd rafinat nuanţată, adaptată la raţiunile unor frămîntate desfăşurări compoziţionale. Prin modul particular de asociere a celor mai simple motive extrase din realitatea imediată a reuşit să configureze aspecte pline de farmec şi fior meditativ, pentru că le-a adăugat prin substrat metaforic o viguroasă funcţie simbolică. Prin fluxurile sale creative a dovedit că autohtonismul nu limitează, ci dimpotrivă – intuit şi cultivat prin profunzimile bogatelor sale subtilităţi – amplifică universalitatea valorilor, făcînd cunoscută şi preţuită specificitatea unui neam. Evocarea s-a cantonat edificator în starea de graţie a duioase rememorări. Obiecte din proxima vecinătate, vechi fragmente de arhaică factură, privelişti fixate sub adierea clipelor de taină a unor dimineţi discrete sau enigmatice amurguri au conferit pretextului inspirativ ipostaza unei consolatoare statorniciri în prag de reculegere, multe fixate sub nobila veghere a legendarului pisc carpatin, vîrful Heniu din preajma satului natal. Le-a conceput ca un refugiu posibil pentru acumulare de energie şi certitudini. Ciudat e cum rafinat filtrate orchestraţii cromatice vin în întîmpinarea căutărilor noastre de popas în vrăjită contemplare.

Dar, alături de particularitatea şi vivacitatea argumentului creativ, Alexandru Cristea va stărui perpetuu în memoria noastră şi prin farmecul special al spiritului său tonic, de concitadin furnizor de replici înţelepte, pline de umor şi savoare. I s-a dorit şi căutat compania datorită tonusului cald al evocării şi comportamentului pozitiv, iscat dintr-un fortifiant şi solid fundament al sentimentului fratern.

Regretîndu-i stingerea ne consolăm cu certitudinea că multiplele şi viguroasele mărturii ale unei opere reprezentative, integrate în valoroase patrimonii muzeale şi colecţii particulare îi asigură o mereu proaspătă rememorare, ca tot ceea ce este autentic şi semnificativ în sfera culturii naţionale.

Negoiţă LĂPTOIU