În apărarea românilor din Ucraina

Decizia Parlamentului ucrainean din această săptămână de a restrânge drepturile minorităţilor în privinţa educaţiei a stârnit îngrijorare în rândul europarlamentarilor români. Daniel Buda şi Norica Nicolai se numără printre reprezentanţii României din forul legislativ european care au ţinut să-şi exprime indignarea faţă de legea care va duce la închiderea celor 75 de şcoli cu predare în limba română.
Eurodeputatul Daniel Buda a avertizat că abuzurile autorităţilor din Ucraina în privinţa minorităţilor naţionale trebuie să fie sancţionate de îndată de Uniunea Europeană prin structurile sale. “Adoptarea noii legi a educaţiei în Ucraina contravine flagrant cu angajamentele asumate la nivel internaţional, prin care acest stat s-a obligat să recunoască drepturile oricărei persoane aparţinând unei minorităţi naţionale de a învăţa în limba sa maternă. Noua lege a educaţiei îngrădeşte dreptul minorităţilor, inclusiv a românilor de a studia în limba maternă, desfiinţând sistemul de educaţie pentru toate minorităţile.
Această decizie reprezintă un act iresponsabil din partea Parlamentului de la Kiev, afectând iremediabil parteneriatul dintre Uniunea Europeană şi Ucraina. Se pare că legiuitorii ucrainieni nu au ţinut cont de eforturile depuse de Ucraina de-a lungul a 10 ani de zile pentru ratificarea Acordului de asociere. Acest acord este principalul instrument de apropiere între Ucraina şi UE, punerea sa în aplicare începând cu 1 septembrie. Practic, ratificarea acestui raport semnifică consolidarea relaţiilor politice, economice între UE şi Ucraina, dar şi promovarea respectului pentru valorile comune. Or, a ignora situaţia minorităţilor în sensul împiedicării învăţământului în limba materna vine în contradicţie cu principiile şi valorile Uniunii, care promovează accesul liber la educaţie, la diversitate şi militează pentru păstrarea autenticităţii. Noua lege va periclita viitorul tinerilor, privându-i ab initio de un tratament egal şi şanse egale la angajare’’, a spus Daniel Buda. Euroalesul arată că modificările survenite în legea educaţiei din Ucraina sunt de natură a atrage consecinţe indezirabile în parteneriatul Ucrainei cu Uniunea Europeană. ‘’Drept urmare, îi voi solicita Comisarului European pentru educaţie, cultură, tineret şi sport, domnului Tibor Navracsic, să iniţieze măsuri urgente de sancţionare, precum şi asigurarea întreprinderii demersurilor necesare pentru ruperea relaţiilor Uniunii Europene cu Ucraina, ca urmare a încălcării flagrante a drepturilor minorităţilor la învăţământ’’, a afirmat liberalul clujean.
La rândul său, Norica Nicolai, vicepreşedinte al Grupului ALDE din Parlamentul European a ţinut să-şi exprime ‘’totala dezaprobare şi indignare’’ cu privire la Legea 3419-D, adoptată de Rada ucraineană, care va duce la desfiinţarea inevitabilă a tuturor şcolilor cu predare în limbile minorităţilor naţionale. ‘’Ucraina este o ţară pe care cursul istoriei a îmbogăţit-o cu un număr mare de minorităţi naţionale, cea rusă, belarusă, românească, moldovenească, tătară, bulgară, poloneză, evreiască sau maghiară, iar diversitatea sa culturală nu poate fi omogenizată prin legi de tip pur populist, rupte de realitate. Contextul politic internaţional extrem de dificil, dar şi angajamentele Ucrainei în relaţia sa cu Uniunea Europeană ar trebui să îl determine pe preşedintele Petro Peroşenko să reanalizeze oportunitatea unei astfel de legi, înainte de a o promulga. Normele europene, dar şi cele internaţionale obligă fiecare stat să aibă o conduită corectă faţă de minorităţile naţionale, să le ofere dreptul de a-şi conserva cultura şi tradiţiile, iar folosirea limbilor naţionale în şcoli face parte din aceste prevederi’’, a declarat Norica Nicolai. În acest context, eurodeputatul ALDE atrage atenţia că, în cazul în care Ucraina va persista în a aplica o astfel de legislaţie contrară drepturilor minorităţilor naţionale, va lua atitudine şi va propune o rezoluţie pe această temă, în cadrul Adunării Parlamentare a Euronest, care se va desfăşura la sfârşitul lunii octombrie la Kiev.
Precizăm că noua lege a educaţiei introduce sistemul de 12 clase în Ucraina şi extinde utilizarea limbii ucrainene în sfera educaţiei, şi anume ca în licee şi facultăţi să se predea doar în ucraineană, iar educaţia în limbile minorităţilor să fie disponibilă doar în grădiniţe şi şcoli primare.
Conform ultimului recensământ, cel din 2001, în regiunea Cernăuţi trăiesc 181.780 români, dintre care 67.225 s-au declarat moldoveni. Cât priveşte zona Odesa, potrivit aceluiaşi recensământ, aici s-au declarat 123.000 moldoveni şi români 700 iar în zona Transcarpatia comunitatea românească numără 30.000 de membri.
Situaţia acestora este de-a dreptul sumbră din punct de vedere a păstrării identităţii naţionale. Pe lângă faptul că sunt divizaţi, românii sunt supuşi zilnic unui proces agresiv de asimilare. Aceşti oameni nu se bucură cum ar trebui de libertatea cuvântului şi de dreptul fundamental la educaţie în limba maternă. Conform reprezentanţilor comunităţii de români de aici, anual dispar trei sau patru şcoli româneşti, iar altele se transformă în şcoli mixte româno-ucrainene. În ultimii 20 de ani a fost redus nu numai numărul şcolilor cu predare în limba română din regiune, dar şi numărul orelor care pot fi predate în limba română în puţinele şcoli care au rămas. Pe de altă parte, nici România nu mai reprezintă pentru tinerii români din Bucovina de Nord o variantă de a studia în limba maternă, deoarece diplomele obţinute aici nu sunt recunoscute de statul ucrainean. Dacă noua lege a educaţiei va fi aplicată, şcolile cu predare în limba română care mai funcţionează în prezent în Ucraina, în număr de 75, vor fi închise, ceea ce va face ca românii de aici să-şi piardă identitatea.
Cosmin PURIŞ