Galeriile „F”: LACUSTRE

Doamna Smaranda Popescu ne oferă prin ciclul de picturi „Lacustre” un „program” al gândirii sale plastice, bucurându-ne de deschiderea emoţională, sensibilă şi sinceră, a unui univers pictural dăruit, din iubire. Biolog de profesie, doamna Smaranda Popescu ne conduce de la o viziune de exterioritate, încărcată de expresivitate cromatică, de formă şi textură, spre o interioritate a unor adâncuri puse sub semnul vieţii, al genezelor primordiale acvatice, plante, peşti, nuferi sau alge… Oglindiri ale cerului, norilor, stelelor oferă sugestive simboluri şi prilej de a da viaţă şi unor făpturi imateriale, de reverie, „ondinele” în dansul lor unduios prin lumina filtrată de undele acvatice. Jocurile unduitoare ale tablourilor expuse emit armonii legate de ceasurile zilei, învăluind unitare game de culori în amurg, în zori sau în miezul zilei…

Am spune o bucurie picturală impresionistă, de altfel mărturisită de artistă „Peisajul” subacvatic, mişcător şi crescător spre înaltul luminii active, care generează viaţa, induce prin interioritatea şi profunzimea sugerată conştiinţa lumilor psihice ale adâncurilor sufleteşti. Întinderile acvatice, peisaj cunoscut de oameni şi minunat reprezentat în pictura tuturor timpurilor, îşi găseşte în lumea cromatică proprie doamnei Popescu o invitaţie spre meditaţie, spre creaţie. Puntea pierdută în valuri ne îndeamnă să privim „dincolo, în adâncul nostru”, să luăm aminte la fericirea păsărilor albe care se joacă cu apă sau la nuferii miraculoşi încărcaţi de culoare şi transparenţă şi care înfloresc nutriţi din profunzimi, dar chemaţi spre lumină. Anotimpurile picturii doamnei Popescu se îngemănează cu anotimpurile vieţii, apa reflectând auriul bogat al toamnelor, speranţă şi optimismul primăverilor şi triumful verii înflorit de apogeul cromatic al unor delte exotice. Fără să fie reprezentat Omul ca încununare a Creaţiei domină pictura doamnei Smaranda Popescu prin mulţimea de metafore culturale evocate de motivele asociate universului fluid: puntea acoperită de ape, barca singuratică uitată între plauri, minunea fascinantă a oglindirii cerului în ape… dinamica ritmurilor vegetale al unor peşti misterioşi, al unor forme schimbătoare, în veşnica metamorfoză.
După ce a fost atrasă de decorativitate, de creaţia de bijuterii textile, chemarea picturii, a exprimării unitare a bucuriei de a fi într-o lume frumoasă, se dovedeşte un ideal peren pentru doamna Smaranda Popescu. Asemeni strămoşilor săi, constructori şi cioplitori în lemn, făuritori ai vestitelor biserici romaneşti din Ardeal, artista meditează în grădina sa acvatică, o „înfloreşte” prin pictura, în deplină bucurie a perfecţionării tehnicilor picturale. Expoziţia de la galeria „F” este prima personală de pictură semnată de doamna Smaranda Popescu în Cluj, motivul „lacustru” fiind şi un omagiu pentru Cl

aude Monet, pentru ciclul bazinelor cu nuferi de la Giverny, pe care artista le admiră şi a căror atmosferă fluidă doreşte să o reia într-o nouă viziune, acum, în plină epocă post postmodernă. Publicul iubitor de artă poate parcurge calea meditaţiei şi bucuriilor delicate şi grave, deopotrivă, privind pictura semnată de doamna Smaranda Popescu în galeria „F” a ziarului Făclia, de pe str. Clinicilor nr. 33 Cluj-Napoca, pe parcursul lunii noiembrie. Felicitări artistei şi creativitate în bucurie şi lumină.
Margareta CATRINU