Galele MEDICINĂ, ARTĂ, CULTURĂ

Cea de a 184-a Gală – organizatori Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu”, Consiliul Judeţean Cluj, Academia Română – Filiala Cluj-Napoca şi Muzeul de Artă Cluj-Napoca – a fost consacrată unei tematici legată de maladia secolului, cancerul. Două personalităţi clujene în materie, recunoscute naţional şi internaţional, Prof.univ. dr. Ioana BERINDAN-NEAGOE şi Conf.univ.dr. Patriciu ACHIMAŞ CADARIU, au răspuns invitaţiei amfitrionului Galelor, Prof.dr. Nicolae HÂNCU, susţinând ample şi documentate conferinţe, menite să evidenţieze patologia tumorală şi modalităţi actuale de luptă împotriva acesteia.

Sub titlul „Cancerul şi bătălia genelor”, Prof.univ. dr. Ioana BERINDAN-NEAGOE sublinia, între altele, următoarele: „Ce ştim azi despre această boală ce rămâne necruţătoare ? De ce, în ciuda tuturor cunoştinţelor noastre, a studiilor care înghit miliarde de dolari, a progreselor în tratament şi a programelor tot mai extinse de prevenţie, sunt tot mai mulţi pacienţi diagnosticaţi cu cancer şi boala îşi extinde evoluţia până la moarte secerând tot mai multe vieţi?

Cauzele sunt multiple, de la genele ereditare (moştenite de la părinţi), la genele care poartă mutaţii dobândite respectiv somatice, stilul de viaţă, nutriţia defectuoasă, factorii de mediu, factorii de risc profesional şi mulţi alţi factori de stres imunologic sau  biologic. Totalitatea genelor noastre alcătuiesc genomul fiecărui individ. Genomul uman conţine atât ADN-ul ce formează genele codificatoare de proteine, cât şi pe cele non-codificatoare la nivelul nucleului dar şi cel mitocondrial. Astăzi sunt cunoscute peste 25.000 de gene ce formează genomul uman, ceea ce datorăm proiectului „Human Genome” coordonat de National Institute of Health USA, realizat într–un timp record de doar câţiva ani, la începutul anilor 2000. Acest proiect de excepţie a schimbat înţelegerea patologiei tumorale prin schimbarea dogmei acesteia, arătând cât de importante sunt consecinţele mutaţiilor atâtor gene. Cancerul reprezintă o multitudine de patologii unde mutaţiile la nivelul genelor oncogene (cele care promovează dezvoltarea acestuia) şi a genelor tumorale supresoare (cele care controlează eliminarea celulelor transformate malign) au o importanţă majoră pentru felul în care boala va evolua până la apariţia metastazelor şi de cele mai multe ori decesul pacienţilor.

Această înţelegere a deschis nenumărate oportunităţi de cercetare pentru dezvoltarea unor compuşi terapeutici ţintiţi împotriva acestor mutaţii la nivel genic (terapie genică, tehnologia CRISPR/Cas9) dar şi a proteinelor (anticorpi monoclonali, molecule ţintite, imunoterapie). Totodată, conceptul terapiei personalizate prinde contur, medicina de precizie utilizând metode avansate de diagnostic molecular (determinarea mutaţiilor din genele menţionate), de evidenţiere a întreg genomului sau exomului prin secvenţiere de nouă generaţie sau de identificare în timp real a profilului molecular prin array–uri de transcripţi la nivelul ARN-ului mesager sau al ARN-urilor noncodificatoare. Relaţionarea între căile de semnalizare şi comunicarea între gene în interiorul mecanismelor specifice evoluţiei acestei complexe boli ne permite să stabilim genele cheie, respectiv produşii lor care pot fi modulaţi pentru limitarea efectelor lor în progresiunea tumorală. Era marilor progrese în analiza moleculară şi dezvoltarea de noi terapii adaptate genomului bolii, comparativ cu genomul sănătos al pacientului, ne va permite în viitorul nu foarte îndepărtat să facem paşi importanţi în creşterea calităţii vieţii pacienţilor cu cancer dar şi aşa cum ne dorim, să limităm creşterea tumorilor maligne, progresiunea şi metastazarea lor, prin identificarea în stadii cât mai timpurii, unde boala poate fi de multe ori controlată şi învinsă.

Astăzi putem vorbi de sume aproape accesibile pentru determinarea genomului şi a mutaţiilor pe care le purtăm în el, costurile pentru aceste determinări diminuându-se consistent. Astăzi, acest cost a coborât până aproape de 1000 de dolari pentru un genom, dacă se utilizează tehnologiile cele mai avansate, ceea ce permite în multe situaţii stabilirea unei conduite terapeutice corecte în raport cu genomul cancerului. Mai mult decât atât, dezvoltarea de noi modele de cercetare translaţională permit evaluarea progresiunii tumorii în timp scurt pe modele in vitro şi in vivo, pe animale modificate genetic, care permit evaluarea răspunsului la terapie pentru fiecare pacient. Cum să administrăm tratamentul potrivit, în doza potrivită, la momentul potrivit, pacientului potrivit pentru a elimina cancerul reprezintă ceea ce încearcă să facă medicina personalizată.

Una din limitările majore în tratamentul cancerului este dată de multitudinea de gene alterate, ceea ce face ca populaţiile de celule tumorale să fie extrem de heterogene de cele mai multe ori, limitând succesul terapeutic adresat doar unui tip de celule maligne. Această heterogenitate limitează succesul terapeutic, unele celule fiind eliminate prin tratament, altele dezvoltând rezistenţă pe parcursul terapiei, permiţând bolii să-şi continue drumul nefast. Progrese importante s-au făcut şi în acest sens, azi avem capacitatea de a analiza fiecare celulă în parte şi a stabili profilul comun dar şi individual al celulelor tumorale şi implicit stabilirea tratamentelor cu cea mai ridicată rată de succes.

Cancerul ramâne o provocare pentru cercetători, o continuă analiză şi căutare pentru medici şi o mare suferinţă pentru pacienţi. Fiecare progres în cercetarea oncologică, ce reuşeşte să limiteze şi să uşureze această suferinţă, este un mare succes”.

În prezentarea intitulată „Cancerul: să îl înţelegem pentru a-l învinge”, Conf.univ.dr. Patriciu ACHIMAŞ CADARIU a arătat, la rândul său următoarele: „Cunoaşterea în medicină evoluează precum o imagine dinspre 2D către 3D şi, ulterior, către un film 3D. Chiar dacă acurateţea desenelor lui Leonardo este dificil de depăşit de reprezentările 3D contemporane, înţelegerea detaliilor de la nivel molecular modulează practica noastră către medicina personalizată. Istoria chirurgiei oncologice debutează la începutul secolului 19, dar anul 1958 reprezintă, prin apariţia metodologiei specifice (introducerea trialurilor randomizate), un moment de cotitură, rezultând piramida medicinei bazate pe dovezi. “Războiul impotriva cancerului”, pentru prima dată enunţat de către Nixon în 1971, nu ar fi putut fi susţinut fără personalităţi precum Dobzhansky, care reinterpretează biologia prin prisma evoluţionistă şi deschide calea unei judecăţi corecte a fenomenului. Urmează, în anii ’90, descifrarea genomului uman şi descrierea mutaţiilor ce definesc diferite forme ale neoplaziilor maligne. Astăzi cunoaştem heterogenitatea intratumorală şi intrametastatică, inter tumoro-metastatică şi inter-metastatică, fapt care face cu atât mai dificilă Victoria în faţa acestei cumplite maladii. Chirurgia rămâne elementul central în armamentariul terapiilor anticanceroase, dar radicalitatea acesteia a fost pusă la îndoială odată cu evoluţia cunoaşterii, chiar înainte de noţiunile de biologie moleculară”.

Vorbitorul a dat apoi un exemplu de prezentare (în colaborare cu Prof. Vesna Kesic, preşedinte al Societăţii Europene de Ginecologie Oncologică), realizată în urmă cu 10 ani. În continuare au fost prezentate localizări din ginecologia oncologică (domeniul de interes al autorului), însoţite de imagini din arhiva personală, pentru a exemplifica cum influenţează înţelegerea, din punctul de vedere  al biologiei moleculare, actul chirurgical (în sensul restrângerii acestuia). S-au avut, astfel, în vedere: cancerul ovarian (domeniul de studiu de 20 de ani al autorului) – chirurgie ultraradicală, care rămâne standardul de aur în absenţa posibilităţii de stratificare a  pacientelor şi rezultatele de supravieţuire oţiinute la Institutul Oncologic Cluj-Napoca, similare celor din ţări ale Europei de Vest, într-un studiu international; chirurgia profilactică (sân şi ovar) în situaţia mutaţiilor genelor BRCA 1 si 2; cancerul de sân: chirurgie conservatorie asociată cu radioterapie postoperatorie. În cazuri incipiente, rezulatele sunt similare cu cele obţinute utilizând o chirurgie radicală, mutilantă. Un motiv în plus pentru depistarea precoce a cazurilor prin screening şi primul pilot de screening pentru cancerul mamar din ţara noastră, organizat de IOCN (proiect fonduri norvegiene); cancerul de col uterin – în situaţia displaziilor de col uterin (leziuni precanceroase) pacientele pot fi stratificate pe seama datelor de la nivel molecular astfel încât, în cazuri foarte bine definite, o intervenţie chirurgicală poate fi evitată!”, a mai spus Conf.univ. dr. Patriciu Achimaş Cadariu.

Ca încununare a serii, pentru a descreţi frunţile şi a aduce bucuria şi optimismul primăverii în rândul spectatorilor, un grup de tineri artişti lirici clujeni – soprana Daniela Mureşan Chişbora, mezzosoprana Liliana Neciu şi basul Kopeczi Sandor, acompaniaţi de Lelia Negrilă, au încântat cu un regal muzical de mare frumuseţe.

Michaela BOCU

m.bocu@ziarulfaclia.ro

Foto: Ioan Mircea Corpodean

xxx

Aşa cum am mai anunţat, ediţia cu numărul 185 a Galelor va avea loc, în mod excepţional, mâine, 23 mai a.c., cu începere de la ora 18, în Sala Tonitza a Muzeului de Artă Cluj-Napoca. În program: Prof.dr. Nicolae MIU – O SEARĂ MAGICĂ CU VIRGINIA ZEANI. Moderator: Prof.dr. Nicolae Hâncu.