Fundaţia Maica Benedicta: Moartea prof. Dan Hăulică – o pierdere dureroasă şi ireparabilă

Fundaţia „Credinţă şi Creaţie. Acad. Zoe Dumitrescu-Buşulenga – Maica Benedicta” deplînge moartea prof. Dan Hăulică pe care o consideră „o pierdere dureroasă şi ireparabilă”.

„S-a strămutat la cele veşnice Dan Hăulică. (…) Erudiţia sa impresionantă, spiritual lui ardent, nobleţea sufletească, generozitatea şi cultul civismului, definitorii pentru acest umanist exponenţial, şi-au pus o amprentă indelebilă asupra lucrărilor sale. Dan Hăulică şi-a cîştigat în decenii de rodnică şi neobosită lucrare spirituală renumele de om al lumii. Un cetăţean universal, aureolat însă întotdeauna de însemnul său românesc. Cel care şi-a dăruit plenar toate energiile ca să facă cunoscută cultura naţională pe glob şi s-a consacrat cu devoţiune de emul credincios slujirii memoriei doamnei Zoe Dumitrescu-Buşulenga şi impunerii acesteia ca un model demn de urmat, este el însuşi o pildă vie pentru semenii săi şi un pisc spre care tinerii ar trebui să ridice privirile ca să atingă ei înşişi asemenea înălţime”, se arată într-un comunicat de presă al Fundaţiei transmis, luni, AGERPRES.

Prof. Dan Hăulică a avut în anul 2006 iniţiativa înfiinţării Fundaţiei „Credinţă şi Creaţie. Acad. Zoe Dumitrescu-Buşulenga – Maica Benedicta” , după ce acad. Zoe Dumitrescu-Buşulenga a fost înmormîntată conform dorinţei testamentare la Mănăstirea Putna.

Născut în ziua de 7 februarie 1932 la Iaşi, Dan Hăulică a făcut studiile liceale şi apoi cele universitare mai întîi la Iaşi, Facultatea de litere la Iaşi, după care a urmat Facultatea de Istoria Artei la Bucureşti. După absolvirea studiilor a fost conferenţiar şi apoi profesor la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din Bucureşti.

Din anul 1963 a fost redactor al revistei „Secolul XX”, una dintre cele mai bune reviste de cultură din ţara noastră înainte de 1989. După 1990 a fost membru în consiliul executiv UNESCO, ambasador al României pe lîngă UNESCO pînă în anul 2001 şi reprezentant al României pe lîngă Uniunea Latină. Spirit enciclopedic, cu o capacitate deosebită în detectarea şi descrierea unor conexiuni şi interferenţe ideatice, Dan Hăulică este autor al mai multor monografii dedicate unor mari artişti ai lumii şi români dintre care amintim: „Brâncuşi, ou l’anonimat du génie”, „Picasso – Célébration du centenaire d’une naissance”; două volume „Peintres roumains”, ca şi al unor lucrări privind mari probleme ale culturii cum sînt „Critică şi cultură”, „Geografii spirituale”, „Nostalgia sintezei”, „Dimensiunea ale artei moderne” ş.a. Totodată, Dan Hăulică a semnat scenariile pentru filmele „Ştefan Luchian”, „Henri Catargi”, „Ziduri care visează”, „Curajul marilor spaţii”, „Grădini şi himere”, „Viorel Mărginean”.

Prestigiul naţional şi internaţional de care s-a bucurat distinsul om de cultură este ilustrat şi de funcţiile pe care le-a ocupat de-a lungul anilor: preşedinte de onoare al Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Artă, al Consiliului Audiovizualului Mondial pentru Editări şi Cercetări de Artă, al Ligii Culturale România-Franţa, membru al Academiei Europene de Ştiinţe, Litere şi Arte, al Societăţii Europene pentru Cultură şi a fost onorat cu mai multe premii. A fost ales membru corespondent al Academiei Române la 31 mai 1993.

Dan Hăulică va fi înmormîntat la cimitirul Sfînta Vineri, în cripta familiei, au declarat pentru AGERPRES oficiali ai Academiei Române.