File din istoria evreimii clujene

p { margin-bottom: 0.1in; line-height: 120%; }

File din istoria evreimii clujene

11 – 12 iunie

Zilele de marţi 11 şi miercuri 12 iunie se anunţă pline şi dense, două fiind momentele care reţin atenţia. Este vorba despre Comemorarea a 75 de ani de la martiriul evreilor din Cluj (mai – iunie 1944), respectiv simozionul File din istoria evreimii clujene, ajuns anul acesta la cea de a 7 – a ediţie.

Ceremonia de doliu va avea loc la Monumentul Martirilor Holocaustului (Parcul IL Caragiale, 11 iunie, 15. 30; cuvântul de deschidere va fi rostit de Robert Schwartz/preşedinte al Comunităţii Evreilor din Cluj, urmat de depunerea de coroane.

Lucrările simpozionului vor avea loc în sala Tonitza a Muzeului de Artă Cluj – Napoca, trei fiind sesiunile ştiinţifice.

Marţi 11 iunie, 9. 30, este prevăzută şi lansarea volumului al VI – lea din seria File din istoria evreimii clujene.

Cât priveşte lucrările, sunt propuse audienţei generale titluri precum ‘Gyorgy Kovacs – artist al poporului’, ‘Efemerul Teatru Evreiesc din Cluj’, ‘Unchiul meu Gyuri Kovacs – actorul şi omul’, ‘Alexandru Szinberger – artistul devotat scenei lirice’, ‘Jeno Janovics şi debutul cinematografiei în Transilvania, la începutul secolului XX’, ‘Resurse clujene pentru studiul Holocaustului la Institutul pentru Studii ale Holocaustului şi Genocid’ (din cadrul UBB), ‘Metamorfozele negaţionismului’, în timp ce miercuri pot fi audiate lucrările ‘ Uj Kelet – perioada clujeană 1918 – 1940’, ‘Publicaţii transilvane evreieşti şi soarta lor’, ‘Gyula Csehi, memoria esteticianului, criticului şi istoricului literar’, ‘Vasile Grunea – soldatul literar’ (Constantin Cubleşan), ‘Film portret despre Vasile Grunea’ (Andrea Ghiţă), ‘Două decenii ale emisiunii Shalom la TVR Cluj’ (Vig Emese).

Se impun următoarele date. După 1940, Nord – Vestul Ardealului a sângerat dureros. Dictatul de la Viena, semnat la 30 august 1940, a creat cadrul pentru ca autorităţile horthyste să comită atro cităţi inimaginabile pe teritoriul care a ajuns sub controlul lor. Sute de mii de persoane au fost exterminate pentru simplul fapt că erau de origine evreiască. Rănile de atunci continuă să sângereze şi acum, în timp ce unele cercuri naţionalist – şovine maghiare fac eforturi disperate pentru a-i reabilita pe cei care au pus la cale ori au săvârşit atrocităţi atunci.

Furia hortyistă a lovit din plin evreii din judeţul Cluj. Comunitatea de evrei din oraşul Cluj nu a fost ocolită de politica de exterminare a statului ungar. Aproximativ 17. 000 de evrei clujeni au fost deportaţi de horthyşti şi apoi de regimul Ferenc Szalasi în lagărele de exterminare.