Filarmonica de Stat Cluj – Napoca

Imensitatea şi temporală a Rusiei. Dirijor Mihai Agafiţa, solist Josu de Solaun

vineri 1 februarie, 19. 00 * Colegiul Academic

Dirijorul Mihail Agafița vă va purta în imensitatea spațială și temporală a Rusiei, prin muzica lui Dmitri Şostakovici și a lui Serghei Prokofiev. Mihail Agafița este cunoscut pentru măiestria cu care dirijează compozitori ruși, fiind un valoros reprezentant al tinerei generaţii de dirijori, unul care în decursul a 20 ani, a susţinut în jur de 600 concerte simfonice, spectacole de operă şi balet, inclusiv alături de Orchestra Filarmonicii din Moscova.

În deschidere, Uvertura festivă a lui Dmitri Şostakovici, unul dintre artiștii Uniunii Sovietice a lui Stalin, pentru care arta a fost în mod inexorabil legată de politică și care, tocmai de aceea, a fost nevoit să fie extrem de creativ pentru a jongla cu sarcasmul. În Rusia acelor vremuri, cei ca Şostakovici erau angajaţi ai statului, iar arta lor trebuia să fie în serviciul socialismului și să reflecte ”tot ce este eroic, strălucitor şi frumos”. Lucrările erau atent analizate, fiind vizate orice elemente de „modernism” care contraveneau cauzei socialiste. Abaterile de la regulă erau imediat pedepsite – în cel mai bun caz, cenzura totală; în cel mai rău, un drum doar dus către Gulag.

Despre Prokofiev se știe că a fost un pianist formidabil, iar concertele sale pentru pian (cu excepţia celui de-al patrulea, pentru mâna stângă) au fost compuse pentru a-şi etala excepţionala sa tehnică: tăioasă, precisă, cu o strălucire de oţel şi un mare simţ al ritmului; într-un cuvânt, perfectă.

Scris în 1912, când Prokofiev era încă student, primul Concert pentru pian s-a bucurat de un succes fulminant care i-a construit compozitorului reputaţia unui enfant terrible. Concertul nr. 2 a fost compus la un an după primul şi, deşi implică o virtuozitate şi mai complexă decât lucrarea anterioară, Prokofiev a încercat aici să ajungă la straturi mai adânci de expresie, așa că cel de‑al doilea Concert pentru pian este una dintre cele mai exigente şi dificile lucrări de gen, presupunând o anduranţă aproape atletică a pianistului.

Simfonia nr. 1 în fa minor, op. 10 de Şoştakovici a fost lucrarea cu care Şostakovici, pe atunci de 19 ani, absolvea clasa de compoziţie de la Conservatorul din Leningrad. Era, de asemenea, şi cea mai importantă lucrare a lui de până atunci.

Din 2004, Mihai Agafiţa deţine funcţia de dirijor permanent al Filarmonicii Naţionale a Republicii Moldova, iar din anul 2013 obţine prestigioasa poziţie de prim dirijor şi director artistic al Orchestrei Simfonice din cadrul aceleiaşi instituţii. Între anii 2009/2013 a fost Dirijor Permanent al Filarmonicii „Transilvania” din Cluj.

Mihail Agafiţa participă la prestigioase festivaluri internaţionale de muzică, unde prestaţia sa dirijorală este întîmpinată cu entuziasm de public şi apreciată la superlativ de către presa de specialitate.

Câştigător al Premiilor I la Concursul Internaţional „George Enescu” din 2014 şi la ediţia a XV-a a Concursului „José Iturbi”, pianistul Josu de Solaun a fost invitat să suţină concerte şi recitaluri pe scene din toată lumea. Josu de Solaun a înregistrat integrala lucrărilor pentru pian de George Enescu şi a participat la înregistrarea lucrării Les Noces de Stravinsky.

Oana Andreica/Geanina Simion