Festivalul CÂNEPII

Cânepa, cea mai profitabilă cultură care poate fi crescută vreodată
27 – 29 iulie * Muzeul Etnografic „Poarta de su’ Feleac”
Vineri 27 iulie, a debutat oficial şi Festivalul Cânepii, care se desfăşoară la Cluj-Napoca, mai precis la Muzeul Etnografic „Poarta de su’ Feleac” – Dealul Soporului, eveniment inclus în proiectul Drumul Inului şi al Cânepii, demers ştiinţific de păstrare şi continuare a identităţii şi tradiţiilor noastre străvechi.
La Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca, sala Reduta, vineri 27 iulie , au avut loc lucrările simpozionului ştiinţific Cânepa: Tradiţie, Confort, Hrană şi Sănătate (amănunte aveţi în materialul colegului Viorel Dădulescu).
Muzeul Etnografic „Poarta de su’ Feleac” (numărul

20 din Colonia Sopor, cartier nou al Clujului; cca 4 km de oraş), într-un cadru natural deosebit, este gazda amplelor activităţi culturale specifice, cum sunt atelierele de lucru şi cele demonstrative (cusut, brodat, ţesut, jucării textile, zidărie cu cânepă, olărit, pictură pe sticlă, sculptură, florărit, tors, mărgele şi brăţări, gastronomie…), târgul meşterilor populari autentici, dezbateri cu oamenii din mediul rural despre importanţa reluării culturii şi procesării celor două plante tehnice, inul şi cânepa. Vor fi prezenţi reprezentanţi ai apicultorilor şi oierilor din Ardeal, în dorinţa de a fi mai puternici prin demersurile legate de trăinicia vieţii în comunităţile rurale şi urbane, în respect pentru tradiţiile strămoşeşti.
Muzeul Poarta de Su’ Feleac este creaţia familiei Căpuşan, pornită din dragoste pentru tradiţiile şi obiceiurile strămoşeşti, de cunoscut şi mai ales, de dus mai departe. Este un Muzeu în care pot fi admirate peste 2000 de obiecte de profil, de la costume populare la icoane, unelte folosite în gospodării, lompaşe, o căruţă din perioada celui de al doilea Război Mondial, opinci, cărţi, un război de ţesut, icoane, blide,… Şi încă o menţiune, Muzeul a fost inaugurat la 15 ianuarie 2014, când se împlineau 164 de ani de la naşterea Luceafărului poeziei româneşti, Mihai Eminescu.
Programul zilelor de sâmbătă 28 şi duminică 29 iulie – Muzeul Etnografic Poarta de su’ Feleac, 10.00 – este extrem de atrăgător şi atrăgător înseamnă prezenţele lui Ovidiu Lipan Ţăndărică, Fanfara 10 Prăjini, Corbii şi Zburătorii, actorul Dorel Vişan, Maestrul Dumitru Fărcaş, poetul Ion Mureşan, Trio Lia Pop (Franţa), Trace Harris – Silvia.

Cânepa…
Se impune o scurtă prezentare. Cânepa (sau după denumirea de specialitate – Canabis) are cea mai mare capacitate de industrializare dintre toate plantele tehnice, iar produsele obţinute sunt de o diversitate nemaîntâlnită, de la banala funie până la substanţele medicinale sau cosmetice, materiale auto sau de construcţii. După cultivarea unui teren cu această plantă, pământul devine în anul următor propice cultivării cerealelor, cânepa îndepărtând în mod natural, buruienile. De asemenea, cantitatea de îngrăşământ chimic necesară unei producţii bune de cânepa este cu mult mai mică decât la alte culturi. Din seminţe se produce bere, ulei utilizat în industria vopselelor, ulei cosmetic, ulei comestibil sau margarina. Partea lemnoasă, ce rămâne după prelucrarea primară, poate fi folosită la realizarea hârtiei, la extracţia zahărului din ea, pentru obţinerea plăcilor prefabricate, chiar şi a unui combustibil solid cu mare putere calorică. Din frunzele cânepei se fac medicamente şi ceaiuri medicinale. Fibrele din canepa pot înlocui fibra de sticlă în unele componente din industria auto. Tricotajele din cânepă sunt ecologice, refolosibile şi călduroase. Şi o ultimă informaţie.Publicaţia „Mechanical Engineering Magazine” (numărul din februarie 1938) a publicat un articol intitulat „Cea mai profitabilă cultură care poate fi crescută vreodată”, arătând că aceasta nu poate fi alta decât… cânepa!
Sunt convins că v-am trezit interesul şi curiozitatea.

Demostene ŞOFRON