Expoziţia comemorativă IPÓ LÁSZLÓ

Iubitorii artelor sînt invitaţi marţi, 28 iulie 2015, la un triplu eveniment generat de Expoziţia comemorativă Ipo Laszlo: mai întîi, de la ora 17, va avea loc în Biserica romano-catolică „Sf. Mihail” un concert de muzică clasică cu participarea violonistei Vincze Dallos Csilla (care cîntă pe o vioară construită de maestrul Ipó László), a organistei Miklos Noemi şi a artistei lirice Borsos Edith.

În continuare, la Muzeul de Artă din Cluj-Napoca va avea loc, de la ora 18, vernisajul Expoziţiei comemorative dedicate pictorului, muzicianului şi poetului Ipó László (1911-1991). Invitaţi: Prof.univ.dr. Lucian Nastasă-Kovacs, Prof. dr. Al.exandra Rus – istoric şi critic de artă, Alexandra Sârbu – istoric de artă, Ferenczy Miklos – protopop reformat; curatorul expoziţiei este Ipó Ildiko Imola, vicepreşedintă a Fundaţiei Ipó László.

Venisajul se va încheia cu un micro-recital de poezie şi muzică la care îşi vor da concursul: Vincze Dallos Csilla – vioară; Formaţia „Kövirag” (Tîrgu Mureş); actorii Viola Gabor şi Kali Andrea, care vor recita din poeziile lui Ipó László.

Expoziţia deschisă în sălile universale de la Muzeul de Artă va putea fi vizitată pînă în 9 august a.c.

Ipó László – pictor, muzician şi poet. Date despre artist. S-a născut într- o familie modestă şi a rămas orfan de tată la numai trei ani, tatăl lui pierind în Primul Război Mondial.

A avut a copilărie foarte grea, dar talentul i s-a manifestat încă din fragedă copilărie şi, deşi a fost de nenumărate ori bătut de tatăl lui vitreg din cauza pasiunii sale pentru pictură, a rămas fidel artelor pînă la moarte. Da, artelor, pentru că a cîntat la vioară, a construit patru viori, pe una dintre ele a cîntat şi celebrul Ştefan Ruha, vechi prieten al pictorului, şi a scris şi versuri. A fost descoperit de pictorul Daday Gerõ, acesta fiind şi primul lui profesor, dar şi părinte afectuos pentru copilul Ipó László, viitorul artist.

După doi ani petrecuţi la Daday, Ipó László şi-a continuat studiile la alţi pictori renumiţi ai timpului: Vass Albert la Tîrgu Mureş, unde a învăţat timp de un an tehnica picturii în ulei pe pînză; au urmat alţi ani de învăţătură la pictorii Hercegh Ferencz, Dabóczi József, Pattantyús Károly. Printre altele, a pictat interiorul Bisericii greco-catolice din Lechinţa şi al Bisericii ortodoxe din Sovata, împreună cu pictorii amintiţi mai sus, învăţînd de la ei şi pictura murală şi pictura ornamentală.

În 1931 s-a căsătorit din dragoste cu László Irma. Au avut patru copii şi o căsnicie de excepţie, timp de 62 de ani. Ani grei dar fericiţi, ca în basme: fata frumoasă şi înţeleaptă s-a îndrăgostit de băiatul sărac dar talentat, spre marea supărare a tatălui şi a familiei, pînă la urmă totul încheindu-se cu bine.

Primele expoziţii le-a avut în 1933, la Cristuru-Secuiesc, Sighişoara, Mediaş şi Tîrgu Mureş. Anii 1940-1944 au reprezentat perioada cea mai bogată în succese profesionale la Cluj. În 1941 a cîştigat concursul de arte plastice iniţiat de Facultatea de Medicină din Cluj, după care a pictat peste 70 de portrete ale unor profesori universitari renumiţi printre care: Victor Babeş, Gheorghe Marinescu, Ion Cantacuzino şi mulţi alţii, el fiind mai ales portretist, dar şi personaje importante din aceea epocă, precum membrii familiei Bánffy sau ţărani, simpli muncitori, oameni de rînd. Printre lucrările sale găsim şi compoziţii şi peisaje de înaltă valoare artistică, majoritatea ulei pe pînză.

În 1952 a expus pentru prima oară la Bucureşti, fiindu-i selectate lucrări pentru expoziţia naţională anuală, dintre care un autoportret i-a fost cumparat de Ministerul Culturii. A fost membru al U.A.P.R. din 1954 temporar, definitiv din 1968. Începînd cu anul 1964 a pictat numeroşi profesori universitari pentru Universitatea de Medicină din Tîrgu Mureş. După 1968 activează în cadrul Filialei Miercurea Ciuc.

Expoziţii personale: Tîrgu Mureş, Sighişoara, Mediaş (1936); Cristuru Secuiesc (1936, 1977); Miercurea Ciuc (retrospectivă, 1981).

Expoziţii de grup: Odorheiu-Secuiesc (1948); Expoziţia naţională de artă plastică (1953); Tîrgu Mureş (1957); Tabăra de creaţie “Prietenia” Lăzarea, jud. Harghita (1980); Miercurea Ciuc, Braşov (1981). După o viaţă modestă dar onestă, a dăruit oraşului în care a trăit, Cristuru-Secuiesc, o colecţie de 30 de picturi în ulei pe pînză.

În memoria lui, în 1994, a fost înfiinţată Fundaţia Ipó László, de către fiul artistului, Ipó László jr., inginer geolog. Post mortem au fost organizate expoziţii retrospective la Palatul Culturii dinTîrgu Mureş în 1995 şi la Cristuru-Secuiesc “Zilele Ipó László”, la Cluj-Napoca în 1998, la Galeria de Artă Gy. Szabó Béla, 2002, 2004, la Tîrgu Mureş: “Maestrul, elevii şi urmaşii”, 2011: “O sută de ani, o sută de picturi”, Tîrgu Mureş, Palatul Culturii – ne-a spus dna Ipó Ildikó Imola, nepoata artistului şi vicepreşedinta Fundaţiei Ipó László.

M.B.