Excursie tematică: Bisericile şi mănăstirile – tezaure de istorie şi vetre de cultură

Din iniţiativa coordonatorului Centrului multifuncţional de servicii sociale integrate pentru vîrstnici nr. 2 Cluj-Napoca, dna Maria Bobină, în colaborare cu cenaclul “Radu Stanca “, patronat de Liga Scriitorilor, săptămîna trecută, un grup de 50 de persoane au plecat într-o excursie avînd ca temă Bisericile şi mănăstirile din Ardeal – tezaure de istorie şi vetre de cultură. Pe durata călătoriei, de la microfonul autocarului, profesorul Vasile Sfârlea a vorbit despre Catedrala armeano-catolică din Gherla cu hramul Sfînta Treime, construită pe un alt lăcaş de cult din anul 1691, renumită şi pentru existenţa în acest edificiu a unui tablou din şcoala lui Rubens. Popasul făcut la Bistriţa a prilejuit excursioniştilor să viziteze Biserica Evanghelică, construită în stil renascentrist, din explicaţiile ghidului de la primăria locală reieşind că acest lăcaş de cult figurează în registrele de evidenţă ale dijmelor în anii 1332-1333. Turnul bisericii, cu înălţimea de 75 metri, are în interior un lift ce duce pînă în foişor, de unde se vede întreaga panoramă a municipiului.

Mănăstirea Piatra Fîntînele ne-a întîmpinat în Pasul Tihuţa, pe un vîrf la altitudinea de 1200 m, unde o cruce imensă străjuieşte înălţimile. Aici, o maică ne-a relatat istoria acestui lăcaş, aflat la poalele Munţilor Bîrgăului, spunîndu-ne că ideea ridicării unui lăcaş în această zonă este de la începutul secolului XX, la apelul Regimentului Doi de Graniţă Năsăudean adresat populaţiei de pe Valea Someşului. Practic, acţiunea de construire a Mănăstirii Piatra Fîntînele a început în prima jumătate a lunii septembrie 1928, cînd Episcopul Nicolae Ivan al Clujului semnează actul prin care se hotărăşte aducerea aici a monahului Vasile Luncan, la 8 noiembrie 1928. La iniţiativa Arhiepiscopului Bartolomeu al Clujului, în anul 1995, mănăstirea este reorganizată, aici venind un grup de maici de la Mănăstirea Văratec în frunte cu maica stareţă stavroforă Pamfila Soican şi părintele duhovnic protosinghelul Gavril Horţ. Cele 22 de vieţuitoare ale mănăstirii se îngrijesc şi de cele 93 de familii din sat.

Înserarea primei zile ne-a prins la Mănăstirea „Acoperămîntul Maicii Domnului – Dorna Arini“, după ce grupul a vizitat frumoasa staţiune balneo-climaterică Vatra Dornei, unde am fost cazaţi în confortabile chilii. La mănăstire ne-a întîmpinat maica stareţă Siluana, care ne-a informat că pe teritorul actualei comune Dorna Arini a existat o vatră monahală, întemeiată de Cuviosul Chiriac, ucenic al Sihastrului Daniil Sihastrul de Voroneţ. Actuala mănăstire a fost ridicată în anul 1999, de Înaltpreasfinţitul Teodosie, păstor al credincioşilor străvechiului Scaun de la Tomis, fiu al meleagurilor Dorna Arini, care a ridicat pe pămîntul părinţilor săi acest sfînt lăcaş, cu o monumentală arhitectură din lemn. În această mănăstire există şi o bază de odihnă şi tratament recuperator.

Membrii cenaclului „Radu Stanca“ au participat la toate slujbele unei zile ţinute de un sobor de preoţi şi tinere măicuţe, în biserica mănăstirii, unde catapeteasma şi mobilierul sînt din lemn de stejar, sculptate cu motive florale, iar uşile împărăteşti sînt traforate în motive ornamentale specifice, viţa şi strugurele.

A doua zi, după micul dejun oferit cu ospitalitate de mănăstirea condusă cu dragoste de Dumnezeu de Maica Stareţă Siluana, autocarul cu cei 50 de exursionişti a oprit la Hotelul Castelului Dracula, care a fost vizitat şi unde clujenii au trăit emoţiile unei farse de butaforie, precum în romanul lui Bram Stoker. În călătoria de întoarcere ne-am oprit la Muzeul memorial „Liviu Rebreanu” din Prislop-Năsăud. Aici, într-un mic amfiteatru, muzeograful prof. Valer Ilovan ne-a vorbit despre viaţa şi opera autorului romanului „Răscoala“. Am vizitat apoi încăperile cu vitrine, cuprizînd cărţi editate în diferite perioade şi manuscrise ale lui Liviu Rebreanu. S-a vizitat sala unde se află obiecte şi costume tradiţionale româneşti ce ilustrează geneza celor trei capodopere: „Ion“, „Pădurea spînzuraţilor“ şi „Răscoala“. Am vizitat şi casa părintească, unde se află biroul scriitorului şi alte obiecte ale acestuia. Cele două clădiri adăpostesc expoziţia ce ni-l prezintă pe Liviu Rebreanu şi creaţia sa în uiniversalitate, aceasta circulînd în 37 de limbi de pe mapamond. În timpul călătoriei, prof.Antonia Bodea, prof. Vasile Sfârlea, Cristina Marian, Titina Nica Ţene, Sandu Groza şi Al.Florin Ţene au ţinut şezători literare şi expuneri despre localităţile şi oamenii de cultură trăitori în aceste zone. Cea de a doua zi de documentare s-a încheiat cînd autocarul a intrat în Cluj-Napoca, în timp ce ploaia spăla praful cu amintiri de pe parbriz.

Al.Florin ŢENE