Epigramiştii au ,,sanctificat” Bucea preotului Dejeu

Am lîngă mine volumul ,,Eterna Epigramă”, pe care l-am citit aseară, şi m-au convins autorii lui, încă o dată, că spiritul lui Caragiale ne domină şi în mileniul trei, oferind epigramiştilor suficient material social, politic, economic şi moral bun de plămădit satira, pe care o consumăm cu multă poftă. Fie că-i epigramă, caricatură, sau catren, versurile pline cu rime acidulate, degajă o mare doză de înţelepciune şi curaj.

Şi în acest an, Bucea a fost, pentru o zi, epicentrul epigramei româneşti, datorită prof. dr. Dan Brudaşcu, directorul Casei Municipale de Cultură din Cluj-Napoca, şi pr. ic. stavrofor Mircea Dejeu, care au deschis porţile acestei frumoase localităţi din vestul Clujului, unde epigramiştii României, Moldovei şi Israelului au venit pentru a treia oară să-şi delecteze gazdele cu operele lor pline de haz, multe…născute din necaz. A fost o zi plină de rugăciune, de zîmbete , cultură, spectacol artistic şi turism reconfortant.

Slujba liturgică, săvîrşită în ziua Sfinţilor apostoli Petru şi Pavel, a precedat spectacolului umoristic care s-a desfăşurat în sala de spectacole a Casei de Cultură ,,Mircea Dejeu”, lăcaş ridicat în vecinătatea frumoasei şi impunătoarei biserici, ctitorită, ca şi Casa de Cultură, prin eforturile preotului Mircea Dejeu, care slujeşte nu numai biserica, ci şi localitatea, de 33 de ani ,de cînd datează şi parohia de la Negreni. Iată şi o parte din motivele pentru care preşedintele cenaclului ,,Satiricon”, Eugen Albu, în numele conducerii Uniunii Epigramiştilor din România, a mulţumit nu numai amfitrionului, ci tuturor bucenilor pentru primirile de suflet făcute în aceşti trei ani, cînd Festivalul Naţional ,,Eterna Epigram㔺i-a găsit o excepţională locaţie la Bucea, unde sala a fost plină de amuzament, s-a rîs în hohote de ghiduşiile autorilor, nu puţini la număr, care au recunoscut că drumurile, pînă pe Crişul repede, au fost obositoare, însă pleacă de aici mai proaspeţi, mai odihniţi şi cu o mare motivaţie a întoarcerii pe aceste locuri de o rară frumuşeţe, care l-au convins şi pe marele Octavian Goga să-şi stabilească definitiv domiciliul în zonă.

Înainte de a reproduce cîteva din epigramele dedicate satului şi vătăşelului său, cer permisiunea domnului Dan Brudaşcu de a reda opinia sa privind tenacitatea fostului său coleg Mircea Dejeu. ,,Cu spirit de ales gospodar, Mircea Dejeu nu s-a ocupat şi nu se ocupă doar de îndestularea sufletească şi spirituală a enoriaşilor lui, ci şi de bun administrator a treburilor satului. După ce a construit o biserică – catedrală, a renovat vechea bisericuţă din lemn, la care, în drumurile sale dinspre şi spre Viena – a poposit şi marele ierarh Andrei Şaguna, a ridicat un monument superb dedicat memoriei celor din Bucea căzuţi pe cîmpurile de luptă pentru apărarea ţării… apoi, ca un meşter Manole în sutană, a trecut la ridicarea unui adevărat locaş dedicat culturii – singura casă de cultură existentă în vreun sat din judeţul Cluj şi poate din întreaga Transilvanie. Este un preot care îşi asumă şi se implică total în împlinirea misiunii sale sacerdotale, dar şi a celei civice”.

Iată şi cîteva …omagii rebusistice aduse preotului Dejeu şi consătenilor săi. Eugen Albu: Tot mai mare-i sărăcia Şi nu ştim cît va mai creşte, Doar la Bucea, parohia, Cu aşa preot, înfloreşte. George Corbu, preşedintele UEPR: Eşti credincios, eşti, poate-ateu, Aflat sau nu sub jurămînt – Să ştii că preotul Dejeu Adus raiul pe pămînt. Grigore Marian Dobreanu: Ne-a invitat părintele Dejeu Bisericuţa s-o privim din vale, Să fim o clipă lîngă Dumnezeu, Apoi să ne întoarcem la sarmale. Laurenţiu Ghiţă: La Bucea, lîngă cumpăna de ape, Şi-opreşte preumblarea Dumnezeu, Trăgînd o leacă cerul mai aproape, Cînd predică părintele Dejeu.

După ce au fost audiate zeci de epigrame prezentate de autori de marcă din ţară şi cele două invitaţii externe, preotul Dejeu şi-a prezentat corul de bărbaţi ai localităţii, care au în repertoriul lor cîntece bisericeşti, patriotice şi populare, dar care au dat startul programului artistic cu imnul României, urmat de Marşul lui Iancu, coriştii lăsînd, apoi, locul preşcolarolor şi elevilor din clasele I-IV, care au prezentat cele mai reuşite dansuri moderne din repertoriul lor,iar ansamblul ,, Codruleţul” al casei de cultură Bucea a primit aplauze pentru costumaţia şi calitatea artistică a dansurilor populare şi a pieselor folclorice interpretate de soliştii mai multor generaţii, între care tinerele Daria Abrudan, Andreea Tripon Brînduşan şi Amalia Borze, care cred că au talentul necesar unor posibile consacrări, la fel ca şi soliştii instrumentişti, care au acompaniat-o şi pe cunoscuta solistă locală Aurica Sărăcin.

Rebuşiştii au participat la o agapă oferită de biserică şi gospodinele localităţii, care au pregătit produse din gastronomia tradiţonală, au vizitat biserica din lemn, monument istoric, a cărei vîrstă trece de 200 de ani. Pentru ediţia 2014, conducerea uniunii a promis că va edita un volum de epigrame dedicat, exclusiv, acestei aşezări de interferenţă a Clujului şi Bihorului şi minunaţilor săi locuitori care au fraternizat cu…epigrama

Dumitru VATAU