După 75 de ani de la Diktatul de la Viena, Horthy ”revine” la Cluj

Unul dintre cei mai contestaţi lideri ai secolului XX, dictatorul Horthy Miklos, va avea parte de o secţiune specială în cadrul Zilelor Culturale Maghiare, organizate între 16 şi 23 la Cluj-Napoca.

Potrivit programului prezentat de directorul manifestării, Gergely Balasz, nepotul ultranaţionalistului Laszlo Tokes, în 19 august, la sediul Societăţii Muzeului Ardelean de pe strada Napoca, va avea loc prelegerea despre Horthy Miklós suţinută de Romsics Ignác, membru al Academiei Maghiare de Ştiinţe. Evenimentul are loc în cadrul seriei de Istorie şi memorie organizate de Academia Korunk iar amfitrioana evenimentului este Kovács Kiss Gyöngy, redactorul-şef al revistei Korunk.

Deşi subiectul Horthy Miklos este unul extrem de delicat şi, mai mult, în România a fost adoptată recent o lege privind ideologia şi simbolurile fasciste, organizatorii Zilelor Culturale Maghiare nu au avut nicio ezitare să introducă în program prelegerea despre Horthy Miklos. Ce e interesant e faptul că programul a fost anunţat de aproape o săptămînă însă niciuna dintre autorităţile clujene nu s-a sesizat cu privire la „atracţia” din acest an a Zilelor Culturale Maghiare. Singurul care a ţinut să condamne demersul din cadrul festivităţilor dedicate culturii maghiare a fost deputatul Bogdan Diaconu. „Horthy, comemorat la Cluj pe banii Primăriei. Cu ocazia zilelor culturale maghiare de la Cluj-Napoca, desfăşurate cu sprijinul Primăriei oraşului, va avea loc şi o prelegere despre Horthy Miklos, ”susţinută de academicianul maghiar Romsics Ignac, în cadrul seriei de Istorie şi memorie organizate de Academia Korunk.

Aşadar, pe 19 august, ne vom reaminti de ocuparea Transilvaniei pe banii Primăriei din Cluj! Bine că românii nu mai au voie să-i cinstească pe Ţuţea, Vulcănescu sau pe alţi martiri ai comunismului, dar avem prelegeri despre ocupantul Horthy la noi în ţară!”, a spus parlamentarul. Zilele Culturale Maghiare sînt organizate cu sprijinul Primăriei şi Consiliului Local Cluj-Napoca. Pentru acest eveniment, municipalitatea a alocat prin Hotărîrea de Consiliu Local 108 suma de 300.000 de lei şi a oferit organizatorilor, cu titlu gratuit, mai multe spaţii şi săli de expoziţie şi evenimente.

Gergely Balasz, directorul Zilelor Culturale Maghiare, susţine că prelegerea de miercuri nu este o comemorare ci o „manifestare ştiinţifică”.

„Prelegerea de miercuri despre Horthy Miklos este o manifestare ştiinţifică, susţinută de Romsics Ignac, membru al Academiei Maghiare de Ştiinţe, în cadrul seriei Istorie şi memorie organizate de revista culturală Korunk din Cluj. Amfitrioana evenimentului va fi Kovács Kiss Gyöngy, redactorul-şef al revistei. Nu este o comemorare, ci o prezentare a unui personaj istoric controvesat din secolul al XX-lea. Prelegerea este un punct din programul Zilelor Culturale Maghiare, nu este organizată de noi, ci de Korunk. Din cîte ştiu se va asigura traducere simultană iar toţi cei interesaţi sînt bineveniţi, nu avem nimic de ascuns”, a spus Gergely.

Precizăm că nu este pentru prima dată cînd subiectul Horthy Miklos este dezbătut în cadrul unor manifestări publice, în afara cercurilor ştiinţifice.

Astfel, în martie 2008, seria manifestărilor dedicate Zilei maghiarimii, care se sărbătoreşte în fiecare an la 15 martie, a fost deschisă la Cluj cu proiectarea filmului “Horthy Miklos-guvernatorul”.

Filmul, realizat de regizorul ungar Koltay Gabor, acelaşi care semnează regia controversatului film “Trianon”, a rulat la iniţiativa filialei clujene a Fundaţiei “Rakoczy”.

Filmul “Horthy Miklos-guvernatorul” a fost realizat în 2007, fiind o combinaţie între artistic şi documentar. Documentarul prezintă numai aspectele pozitive din viaţa şi activitatea fostului dictator de dreapta de care s-a legat istoria Ungariei timp de un sfert de veac. Practic pelicula nu este altceva decît un instrument de propagandă iredentist-naţionalistă. Nu lipsesc nici imagini cu intrarea triumfală a lui Horthy în Cluj după odiosul Diktat de la Viena din 30 august 1940 prin care Nord Vestul României a fost cedat Ungariei. De asemenea, poate fi urmărită şi o înregistrare cu discursul lui Horthy ţinut în piaţa centrală a oraşului.

Un aspect interesant al filmului îl reprezintă abordarea legată de politica lui Horthy faţă de evrei. Astfel, Horthy este prezentat ca un adevărat salvator de evrei, încercînd să se arate că acesta s-a opus deportării acestora şi că a salvat de cuptoarele morţii peste 800 de mii de evrei.

Conform istoricilor, în Europa interbelică, Ungaria a fost primul stat care a legiferat măsuri şovine. Încă din 1920 a adoptat legea privind reglementarea admiterii în învăţămîntul superior, scopul declarat al legii fiind „contingentarea cu înţeleaptă chibzuinţă a numărului studenţilor”. În realitate, era vorba de limitarea la anumite procente a studenţilor aparţinînd naţionalităţilor conlocuitoare.

În timpul celui de al doilea război mondial, din Ungaria au fost deportaţi circa 450.000 de evrei. Dintre aceştia, peste 20.000 de evrei români, polonezi şi slovaci au fost trimişi în 1941 în zonele abia cucerite din Polonia răsăriteană, la muncă forţată. Alţi peste 50.000 de evrei au fost trimişi de autorităţile horthyste, tot în cursul războiului, în detaşamente de muncă forţată pe teritoriul Ucrainei, iar şase din şapte oameni au murit.

Din Transilvania, regimul horthyst a trimis spre exterminare în total circa 166.000 de evrei, din care circa 15.000 în 1941.

Astfel, potrivit istoriografiei, din 825.000 de evrei existenţi în Ungaria înainte de război, au supravieţuit holocaustului doar 260.000.

După Diktatul de la Viena din 30 august 1940 şi românii din Transilvania au avut foarte mult de suferit din cauza regimului horthyst. Sute de persoane au fost omorîte pentru simplul fapt că vorbeau limba română. Rănile de atunci continuă să sîngereze şi acum, în timp ce unele cercuri naţionalist -şovine maghiare fac eforturi disperate pentru a-i reabilita pe cei pe care justiţia i-a declarat criminali de război pentru atrocităţile pe care le-au pus la cale ori le-au săvîrşit.
C.P.