Dumitru Sfîrlea, după zece ani de opoziţie, cel mai bun primar din Zona de Nord-Vest

Dacă PSD va dori să meargă cu mine,  rămîn la PSD

Gilăul, locul de unde începe cel dintîi tronson al primei autostrăzi din Transilvania,  are ambiţia, exprimată de primarul aflat la al treilea mandat, de a deveni comună europeană.  Ca să-şi atingă scopul, nu se contează  pe banii autohtoni, ci pe cei ai Uniunii Europene. Cum în vremurile bune marii investitori s-au oprit în Floreşti, şi puţini s-au dus mai departe cu cîţiva kilometri,  primarul s-a pus pe făcut proiecte. Apă potabilă şi canal, drumuri asfaltate,  telecomunicaţii moderne, colectarea selectivă a deşeurilor, toate lipseau.  Primul proiect pe care s-a încumetat să-l “atace” a fost pe SAPARD.  Dacă ar fi fost să-şi  angajeze şi să-şi plătească un consultant, cu 12 la sută din valoarea proiectului, ar fi trebuit să cheltuiască aproape tot bugetul comunei, aşa că  l-a făcut cu forţe proprii.

După opt  ani, Gilăul era deja comuna cu  cele mai multe proiecte cîştigate, la nivelul României, iar în  2011 primarul  Dumitru Sfîrlea a cîştigat titlul de “Cel mai bun primar din regiunea de Nord-Vest”.  Judecînd prin prisma efectului  concret al aplicării proiectelor asupra giulăuanilor, cea mai mare realizare pare să fie ducerea tuturor utilităţilor urbane în zona locuită majoritar de romi.  Cu 400 de miliarde de lei vechi aduse, în ultimele două mandate,  doar prin proiecte, primarul social-democrat al Gilăului nu are emoţii pentru 2012. Nu şi-a propus să rămînă în funcţie pe viaţă, dar  spune în glumă că va  fi primar atîta timp cît oamenii îl vor alege.

Am accesat fonduri în valoare de 400 de miliarde, în lei vechi

– Cum anume aţi  ajuns cel mai bun primar din zona de Nord-Vest?

– Anul trecut am primit un chestionar din partea  Forumului Administraţiei Româneşti, pe care l-am completat şi expediat. Întrebările vizau  proiectele cîştigătoare  cu fonduri europene şi guvernamentale. Ne-am  calificat  la trei categorii: Cel mai bun primar din ţară, Cel mai bun primar de comună şi Cel mai bun primar din Regiunea de Nord Vest. În  vara acestui an am primit o invitaţie  în Bucureşti, la cea de-a IV-a ediţie a FAR. În gala „Administraţia locală la înălţime“, aflată la prima ediţie, am primit distincţia de Cel mai bun primar din Regiunea de Nord-Vest.  La data completării chestionarului  aveam trase peste opt milioane de euro, dar de atunci am mai cîştigat trei proiecte, două  pe fonduri europene şi unul guvernamental.

– Cîţi bani aţi asigurat, în total, din fonduri europene şi guvernamentale, pentru Gilău?

–  Cam 200 de miliarde,  în bani vechi, eu tot aşa calcuez, pînă anul trecut, şi cam tot 200 de miliarde  după aceea, deci vreo 400 de miliarde de lei vechi. Asta pînă acum, dar mai avem două proiecte mari, pe măsura 3.2.2. şi pe mediu, care se vor realiza anul viitor.

–  Cît adevăr este în afirmaţia Opoziţiei că banii se dau cu prioritate  la primarii din Coaliţia de guvernare, PDL-UDMR-UNPR?

– Eu am fost mereu în opoziţie. Am plecat din PD la PSD în 2004, taman înainte de a se produce alternanţa la putere. Am fost ales primar, în intervalul 2000-2004, pe listele PD. În ce mă priveşte, teoria pe care aţi menţionat-o nu se confirmă.  Am făcut continuu  proiecte pe care le-am susţinut şi au fost cîştigătoare. Aş spune că banii europeni nu au culoare politică. Nici cele guvernamentale, aş  adăuga.  De pildă pe ultimul  proiect de mediu, finanţat din fonduri guvernamentale, sîntem şapte caştigători din judeţul Cluj: trei de la PSD, cîte unul de la PNL şi  PDL, şi parcă doi de la UDMR.

– Există o obiecţie şi în acest caz. Guvernanţii îi mituiesc cu bani pe primarii aflaţi în opoziţie ca să facă precum Cristian Popescu-Piedone de la Sectorul 4, care a  anunţat deja că va candida pentru  UNPR. Sincer, vi s-a sugerat să schimbaţi partidul ca să aveţi acces la bani?

– Mă credeţi sau nu, vă spun că nu am primit nicio ofertă în sensul ăsta, nu s-au făcut presiuni asupra mea. Dar eu nu mă omor cu politica.

– Unde anume pot interveni autorităţile centrale pentru a bloca promovarea proiectelor primarilor Opoziţiei?

–  Proiectele pleacă de la administraţia locală spre  verificare  la comisii, unde sînt puncate şi cîştigă cele care au punctajul cel mai mare.

– De ce ale dumneavoastră au trecut de comisii şi au fost cîştigătoare?

–  Eu întotdeauna m-am orientat după Ghidul solicitantului. M-am străduit să obţin cît mai mute puncte, m-am dus mereu pe maximum.

– Cine anume vă face proiectele?

– Salariaţii din primăria Gilău, cu exceptia studiului de fezabilitate (SF);  pentru care angajam o firmă de specialtate, de fiecare dată. Eu iau  Ghidul soliciantului,  îl subliniez acasă, îl dau  omului din Primărie şi îi  spun ce să urmărească. Unde  se împotmoleşte îi spun eu cum să facem, iar dacă nu ne descurcăm,  mergem la alţii, mai deştepţi decît noi. În 2001, cînd a apărut SAPARDUL, aveam  primul proiect de un milion de euro. O firmă de consultanţă din  Bucuresti ne-a adunat  la Prefectură  pe toţi primarii  şi ne-a promis că ne face proiectul. Dacă  ieşea cîştigător, plăteam 12 la sută din valoarea investiţiei,  dacă îl ratam  nu plăteam nimic. Pe atunci aveam venituri proprii în  bugetul local de cinci miliarde de lei. La 40 de miliarde, cît era proiectul, trebuia să dau aproape tot bugetul comunei firmei care  cîştiga proiectul, aşa că am zis “Hai să-l facem noi”. L-am făcut împreună cu un coleg, l-am predat şi a fost elibigil.

Secretul accesării fondurilor, în Ghidul solicitantului

– Trebuie să fie un secret al cîştigării  proiectelor, dacă e atît de simplu precum spuneţi.

– Secretul e să urmăreşti, literă cu literă, Ghidul solicitantului. E drept că  se mai modifică regulile în timpul jocului,  că ai foarte multă bătaie de cap. Dar noi am prins curaj  după primul proiect SAPARD făcut de noi singuri. Abia la implementare ne-am putut permite să angajăm un consultant, pentru că deja erau cheltuieli elibigile.

– Aţi beneficiat de bani din fondul de rezervă al premierului?

– Nu.

– Revenind la politică, de ce aţi trecut de la PD la PSD?

– Pentru că, înainte de alegerile din 2004, PSD-ul, care era la guvernare, m-a ajutat foarte mult. Eu, cînd am auzit   că Adrian Nastase face 400 de săli de sport, am cerut să  fie una la Gilău. Mi  s-a aprobat solicitarea şi mi-a părut bine. N-am avut pompieri, nici remiza PSI, utilajele erau din 1800 vara, cum zice românul,  acum sînt exponate de muzeu în aer liber, în curtea primăriei. Am intervenit şi mi  s-a aprobat o subunitate de pompieri, prima subunitate de pompieri înfiinţată în România, după revoluţie, în mediul rural,   care şi astăzi funcţionează, iar oamenii sînt mai liniştiţi ştiind că avem pompierii aici. În plus, am rezolvat şi cu SMURD-ul, şi cu jandarmii. Persoana cea mai convingătoare, care m-a făcut să-mi schimb partidul, a fost Ioan Rus, ministru de Interne la acea vreme.

Mă interesează comunitatea şi cu asta fac politica tuturor partidelor

– Înţeleg că, în ultimul mandat, v-aţi descurcat bine şi cu autorităţile judeţene şi centrale pedeliste. E un motiv să schimbaţi partidul, pentru că aveţi acelaşi argument ca în 2004?

– Dacă PSD  va dori să meargă cu mine, în 2012, voi candida susţinut de partidul din care fac parte.  Dacă nu va dori…

– Sînteţi de partea lui Mircea Geoană sau a lui Victor Ponta, în conflictul de la Bucureşti?

– Ma depăşeşte subiectul. Pe mine mă intersează comunitatea şi cu asta fac politica tuturor partidelor. Cred că fiecare partid ar trebui să fie preocupat de  interesul cetăţenilor, de viitorul nostru şi al copiilor noştri.

– Care este următorul mare proiect al Gilăului?

– Am realizat asfaltările în zona blocurilor şi parcelelor unde infrastructura era făcută, am pus pavele, am făcut două poduri, un teren de fotbal  cu gazon artificial şi nocturnă la Liceul “Gelu Voievod”,  patru parcuri de joacă.  Următoarele obiective sînt asfaltarea tuturor drumurilor şi  introducerea apei şi canalizării în zona turistică. Proiectele sînt deja cîştigate pe măsura 3.2.2. (două milioane şi jumătate de euro) şi pe fondul guvernamental de mediu (două milioane euro).

– Văile Someşului Cald şi Someşului Rece sînt minunate, dar e cam multă mizerie care ajunge în… Someşul Mic.

– Aşa este şi am luat măsuri  pentru a remedia lucrurile. La Tarniţa şi pe toată Valea Someşului Rece le impunem proprietarilor de cabane, prin autorizaţia de construcţie, să aibă fose  septice etanşe, nu din cele care curg nicăieri. Sigur, problema se va rezolva cu totul după ce realizăm proiectul de mediu: canalizarea e canalizare şi apa potabilă e apă potabilă, mai ales aici, unde Staţia de tratare a apei e la mică distanţă.

Avem jumătate din numărul de salariaţi la care am avea dreptul

– V-aţi gîndit la bugetul pe 2012?

–  Avem o ciornă,  dar  nu putem face nimic pînă nu vine bugetul de la Guvern şi de la Consiliul judeţean. Dar ştim că în 2012 avem de implementat patru proiecte, care totalizează peste 200 de miliarde de lei vechi.  Ca idee,  în acest an am avut 65 de miliarde  de lei vechi din venituri proprii  şi    113  miliarde, cu banii de pe proiecte cîştigate.  Anul viitor vor fi 200 de miliarde  de lei vechi venituri în buget numai din proiecte, plus veniturile proprii.

– Aţi avut probleme cu plăţile?

– Nu. Am avut constituită o rezervă pentru astfel de situaţii.

– Aveţi prea mulţi, prea putini sau atîţia salariaţi cît trebuie?

– Avem jumătate din numărul de salariaţi la care  am avea dreptul, adică  43 de funcţionari ai primăriei, plus opt pentru programe europene. Or, noi sîntem 26, plus primarul şi vicele, deci 28. Asta din cauza regulii conform căreia  dacă pleacă şase ai dreptul să angajezi unul singur.

– Dacă bani sînt, poate fi angajată o firmă externă care să suplinească deficitul de funcţiori. N-ar fi o soluţie?

– Ar fi, dar la noi contează  fiecare leuţ. Dacă nu ştii să faci bani şi din piatră seacă, n-ai cum să ajungi cel mai bun primar din cei  500 de primari din nord-vestul României.

De zece ori mai puţini beneficiari de ajutoare sociale

– Omul de rînd are un cuvînt de spus în administrarea banilor, fie ei şi europeni?

– Eu cred că da.  De  cînd sînt primar,  învăţ de la fiecare muncitor sau ţăran. Îi ascult pe toţi, pentru că de la fiecare poţi prinde  o idee. Aţi văzut că în primărie avem o balustradă de inox. Ei bine, am pus-o cînd am zugrăvit şi a venit în audienţă un om de 80 de ani , care  abia sulfa. L-am întrebat “Ce-i bai, bade Vasile?”. “Nu-i bai, da abia urc scările astea. N-aţi putea face un gard de care să mă ţin?”, m-a întrebat omul.  Mi-a dat o idee şi peste  două  săptămîni aveam pusă balustrada de inox.

– Cum vă descurcaţi cu romii?

– Cu populaţia romă e bine. Ăia bogaţi se descurcă, iar pe ăia săraci încerc să-i  ajut cît pot. Gîndiţi-vă că  acolo unde stau, pînă în 2000,  nu aveau apă, nu aveau gaz şi iluminat public, nu aveau canalizare şi nici drumuri asfaltate. Acum au toate utilităţile, ca la oraş.

– Facturile la utilităţi  şi le plătesc?

– Unii da, alţii nu, dar nu e treaba directă a Primăriei.  Cînd nu plătesc, sînt deconectaţi şi mai trec şi pe la noi ca  să-i ajutăm.  E o mică problemă, mai ales cu cei săraci, dar sînt şi din cei înstăriţi care nu-şi achită utilităţile. I-am lecuit însă pe rău-platnicii la bugetele publice. Cînd vin la Primărie după documente cum că nu sînt datori, nu eliberăm  adeverinţe în acest sens pînă nu-şi  plătesc  toate obligaţiile. Ei  înţeleg,  fac ce pot, se împrumută  şi plătesc.

-Ajutoarele sociale au scăzut?

–  După ce a apărut legea 114, unde lucrurile au fost stabilite clar în privinţa condiţiilor în care se acordă ajutorul social, numărul beneficiarilor a scăzut de la 500 la 50.

– Cît aveţi de gînd să rămîneţi primar?

– Cît mă aleg cetăţenii.

-Aţi relansat Cîntarea României în Gilău!?!

– Nu glumiţi, că este un lucru foarte important. Aveam Casă de cultură, aveam talente şi tradiţie. Nu uitaţi că Dumitru Sopon, cunoscutul solist de muzică poplară, era din Gilău. Ne-am preocupat să reînfiinţăm ansamblurile de dansuri. Avem acum 130 de dansatori, eu le zic artişti, copii şi adulţi, români şi maghiari. Mai avem o trupă de teatru şi una de dans modern. O dată la doi ani organizăm Festivalul  internaţional de folclor din Gilău, alternativ cu Festivalul Dumitru Sopon, aşa că în fiecare an avem cîte un eveniment remarcabil. În plus, la “Apucarea postului”, de 1 Decembrie, de Ziua Eroilor şi cu alte ocazii sînt organizate manifestări la care sînt prezenţi dansatorii şi, desigur, un număr impresionant de spectatori.  Dacă punem la socoteala şi faima pe care o cîştigă comuna de pe urma prezenţei ansablurilor noastre în străinătate, veţi vedea că a meritat investiţia în cultură. Comunitatea din Gilău are  şi un radio local, precum şi un ziar, care, alături de formaţiile artistice şi sportive, coagulează comunitatea. Anul trecut am realizat şi  un muzeu al satului, un muzeu etnografic, în care  am expus toate uneltele  folosite de săteni de-a lungul anilor. Aici se află  şi costumele lui Dumitru Sopon, care ne-au fost donate de soţia artistului, Rodica, după moartea cîntăereţului. Subliniez că Dumitru Sopon a fost cetăţean de onoare al comunei Gilău şi că, în cinstea sa, Casa de Cultură Gilău îi poartă numele.

Maria Sângeorzan