Dr. ing. Dorin Ciatarâş: Criza nu a închis robinetele modernizării la Compania de Apă Someş SA

Secetele prelungite din lunile călduroase provoacă mari dezechilibre în natură dar şi în viaţa cotidiană, dat fiind faptul că apa este sursă de energie, este folosită în industrie, în agricultură, ca mediu de transport, ea ne asigură igiena etc. Clujul are un mare potenţial de apă potabilă în amontele hidroenergetic al Gilăului, pe care Compania de Apă Someş S.A. o cumpără, o filtrează, adică o purifică din punct de vedere microbiologic şi o oferă consumatorilor.

Pentru a afla ce se mai întîmplă în această mare uzină, ce măsoară mii de kilometri conducte subterane prin care circulă milioane  mc de apă, am purtat un dialog cu directorul general al unităţii, dr. ing. Dorin Ciatarâş.

Reporter:  Cred că nu greşesc dacă afirm că sînteţi cel mai mare operator, cu apă din surse montane, din Transilvania. Dat fiind faptul că în ţară seceta a provocat multe necazuri atît agricultorilor, cît şi consumatorilor de apă, vă rog să punctaţi care este situaţia din acest punct de vedere în judeţele Cluj şi Sălaj, zone unde ajunge apa procesată de Compania Someş S.A.?

Dorin Ciatarâş: Compania de Apă Someş este într-adevăr unul din cei mai mari operatori regionali din ţară, printre puţinii care prestează servicii dincolo de limitele administrative ale judeţului propriu. În prezent deservim aproape trei sferturi de milion de persoane din opt municipii şi oraşe şi 112 localităţi rurale din judeţele Cluj şi Sălaj.

Din punctul de vedere al alimentării cu apă, noi cumpărăm apă brută de la administratorul surselor, fie el Apele Române, în cazul surselor subterane şi al unora din cele de suprafaţă, cum este lacul Vîrşolţ, fie de la Hidroelectrica, cum este cazul Tarniţa. Din datele care le avem de la aceste organisme, nu există absolut nici un pericol din cauza secetei în privinţa perspectivelor de alimentare cu apă în cantităţi suficiente a populaţiei din aria deservită.

Rep: Domnule director general dr. ing. Ciatarâş, ne puteţi prezenta harta la zi a sutelor de kilometri de conductă apă din reţeaua companiei pe care o conduceţi şi ultimele unităţi administrativ-teritoriale ce utilizează apă de Tarniţa ?

Dorin Ciatarâş: Infrastructura deservită în prezent de noi se compune din 1.820 km de aducţiuni şi reţele de distribuţie, precum şi 778 km reţele de canalizare, nouă staţii de tratare a apei şi de clorinare şi 13 staţii de epurare. În judeţul Cluj, osatura de alimentare cu apă se întinde de la Tarniţa la Dej, alimentînd Cluj-Napoca, Gherla şi Dejul cît şi localităţile rurale de o parte şi de alta a acestui aliniament şi din Cîmpia Transilvană, fie direct din aducţiune, fie din ramificaţii ale acesteia. Există desigur şi localităţi – cum este Huedinul, Muntele Băişorii, Aghireşu-sat, Căpuşu şi altele, care se alimentează din surse locale, de regulă subterane. În ceea ce priveşte judeţul Sălaj, Zalăul şi Şimleul Silvaniei se alimentează din lacul Vîrşolt, iar Jibou, Cehu Silvaniei şi 35 din localităţile rurale deservite în judeţul Sălaj se alimentează din surse locale.

Rep: Această extindere a presupus investiţii majore pentru dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii şi menţinerea parametrilor calitativi ai apei ce o consumăm?

Dorin Ciatarâş: Aşa este. În cadrul etapei 2008-2013 a proiectului major derulat de noi în cadrul POS Mediu se efectuează studiul de fezabilitate pentru realizarea unei aducţiuni care să alimenteze toate localităţile urbane şi o bună parte din cele rurale din Sălaj din sursa Tarniţa, respectiv din staţia de tratare Gilău, urmînd ca realizarea efectivă să se facă într-o etapă ulterioară, posibil în perioada 2014-2018. În cadrul aceluiaşi proiect major cofinanţat din fondurile de coeziune ale UE, prin POS Mediu, în luna iunie a acestui an am avut ceremonia oficială de finalizare a aducţiunii Gherla-Dej, prin prelungirea cu 21 de km a celei pre-existente Gilău-Gherla, pînă la Dej. Această investiţie a asigurat aceeaşi apă de excelentă calitate şi pentru cei peste 35.000 de locuitori ai Dejului şi localităţilor rurale dintre Gherla şi Dej şi din jurul Dejului, eliminînd totodată situaţia ciudată şi unică generată de faptul că fosta staţie de tratare a apei din municipiu era deţinută de o firmă privată în prag de faliment, existînd permanent pericolul să lase populaţia fără apă.

În zona rurală, preluarea de noi localităţi este pentru noi o activitate aproape constantă, pe măsură ce administraţiile locale realizează – de regulă din fonduri europene sau bugetare – reţele de apă şi)sau de canalizare proprii. Localităţile Aluniş, Cămăraşu, Bălceşti, Căpuşu, Dîngăul Mare şi Mic etc sînt doar cîteva din localităţile preluate relativ recent. Ne pregătim să preluăm Chinteni şi alte localităţi rurale.

De asemenea, tot prin proiectul POS Mediu menţionat, cca 70 de km de noi reţele de apă şi cca. 71 de km de noi reţele de canalizare au fost sau sînt pe cale de a fi realizate pînă la finele lui 2013 în cele opt municipii şi oraşe din judeţele Cluj şi Sălaj, fără a mai vorbi de sutele de km de reţele de apă şi de canalizare, de staţiile de epurare şi tratare care sînt reabilitate şi modernizate.

Rep: Benzina şi motorina se scumpesc, zice-se, datorită creşterii preţului la ţiţei, pe care în bună parte îl importăm. Apa de ce s-a scumpit, deoarece ea nu face obiectul importului şi nici al ”socotelilor” în euro sau altă valută?

Dorin Ciatarâş: Compania de Apă Someş SA este probabil operatorul care a atras cele mai multe şi mai mari (ca valoare) programe de investiţii cofinanţate de Uniunea Europeană pentru modernizarea şi extinderea infrastructurii de alimentare cu apă şi tratare a acesteia, respectiv de canalizare şi epurare a apelor uzate.

Nimeni – nici autorităţile publice care deţin în patrimoniu public această infrastructură, nici noi ca operator (administrator) al acestei infrastructuri – nu ar fi avut resursele financiare care să permită realizarea acestor obiective: să se introducă apa şi canalizarea şi să se înlocuiască reţelele de apă şi de canalizare vechi pe alocuri  de 30, 50 sau chiar 100 de ani.

Care era rezolvarea? Am obţinut, cu sprijinul autorităţilor publice, în principal Consiliul Judeţean Cluj, mai mult de 330 milioane de euro, din care cca. 75% bani nerambursabili, care nu trebuie daţi înapoi, de la Uniunea Europeană. Dar aceşti bani au fost daţi gratuit de UE conform unui principiu de genul “te ajutăm, dar să vedem că şi tu faci eforturi să te ajuţi”. Ceea ce a însemnat că cca. 25% din sumele totale necesare pentru aceste investiţii a trebuit să le procurăm noi, în principal din credite bancare de la instituţii financiare internaţionale şi în mai mică măsură de la autoritătile publice acţionari ai companiei.

Ei bine, partea de credite bancare din aceste sume trebuie rambursată. Iar asigurarea condiţiilor pentru ca noi, Compania de Apă Someş, să putem plăti ratele celor patru credite, luate pentru completarea celor patru programe de investiţii atrase, s-a concretizat în înscrierea unor condiţionalităţi în contractele de împrumut, condiţionalităţi care impun în primul rînd obligativitatea ajustării anuale cu inflaţia (o dată pe an, cel tîrziu la 1 iulie) a preţurilor şi tarifelor practicate.

În al doilea rînd, a intervenit atît dorinţa noastră firească de a proteja, prin noi investiţii, mediul înconjurător pentru noi şi generaţiile următoare cît şi cerinţele severe ale Uniunii Europene în acest sens.

Sistemele iniţiale de canalizare şi mai ales de epurare a apelor uzate, adică staţiile de epurare, au rămas atît subdimensionate cît mai ales insuficient tehnologizate şi modernizate pentru a face faţă actualelor cerinţe ale legislaţiei naţionale, aliniată la directivele europene. Să vă dau un exemplu. Cu toate că Staţia de epurare Someşeni (ce deserveşte Cluj-Napoca şi localităţile rurale din jur) a fost supusă după 1992 la două etape de modernizare, din surse proprii ale Companiei de Apă şi resurse bugetare în principal de la Consiliul Judeţean Cluj, există anumite perioade în care ea nu poate “curăţa” suficient apele uzate menajere şi industriale. Astfel că pentru aceste deversări neconforme, Compania de Apă Someş este penalizată de către Apele Române. Vă imaginaţi care este situaţia la staţiile de epurare din celelalte şapte municipii şi oraşe din judeţul Cluj şi Sălaj administrate de noi, în condiţiile în care, înainte să fie preluate de Compania de Apă Someş, în 2006, nu au beneficiat de nici o investiţie majoră de modernizare de la data construirii lor, în general în anii ’70! Costurile pentru modernizare, cît şi costurile de operare a infrastructurii după modernizare astfel încît să facă faţă tuturor cerinţelor de calitate ale directivelor UE şi legislatiei naţionale, au dus la necesitatea creşterii preţurilor în termeni reali, astfel încît să reflecte costul economic al producerii serviciilor.

Cam acestea ar fi, tehnic, motivele acestei modificari de preţ şi tarif. Trebuie menţionat că aceste preţuri şi tarife – deşi au fost stabilite prin contractele de împrumut – nu sînt aplicate automat de Compania de Apă SOMEŞ. În fiecare an, înainte de 1 iulie, propunerea pentru ajustarea din anul respectiv este transmisă spre avizare la ANRSC – Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice – iar după obţinerea avizului, este înaintată spre aprobare către ADI – Asociaţia Regională pentru Dezvoltarea Infrastructurii din Bazinul Hidrografic Someş-Tisa (care acţionează în numele autorităţilor publice din judeţele Cluj şi Sălaj, acţionari ai Companiei). Doar după consumarea acestor etape şi în cazul avizului favorabil respectiv al aprobării, trecem la aplicare.

O ultimă precizare se impune: anume că, în pofida acestor investiţii masive de modernizare derulate sau în curs, Compania de Apă Someş practică al treilea cel mai mic preţ dintre toate municipiile şi oraşele din ţară care au implementat programe de modernizare a infrastructurii.

Rep: Apropo de programe finanţate din fonduri europene, ne puteţi nominaliza cîteva din ele?

Dorin Ciatarâş: Totalul investiţiilor atrase de C.A.S.S.A. în principal prin co-finanţări ale Uniunii Europene, în perioada de după 1990, trece de 330 milioane de euro, ceea ce face din compania noastră unul din cei mai mari investitori din zona judeţelor Cluj şi Sălaj. Astfel, prin programul MUDP II, derulat între 1997 – 2002 în municipiul Cluj-Napoca, în valoare de 38,5 milioane USD, s-a reabilitat reţeaua de apă pe 90 de străzi în lungime de 45,67 km, s-au înfiinţat 5,8 km de noi reţele de apă şi s-a reabilitat reţeaua de canalizare pe 60 de străzi, în lungime de 65,6 km.

Programul ISPA (2004-2010), în valoare de 60,5 milioane euro, a fost destinat şi el în mare parte extinderii şi reabilitării reţelelor de apă şi canalizare în Cluj-Napoca, avînd însă şi o componentă de înfiinţare de reţele de canal în localităţile rurale din amonte. Prin acest program s-a realizat: extinderea reţelei de apă cu 34 de km pe 76 de străzi din Cluj-Napoca; reabilitarea reţelei de apă în lungime de 32 km pe 62 de străzi;      infiinţarea de 224 de staţii de hidrofor automate în blocurile P+8 – P+10 din municipiu; stabilirea lacului Tarniţa ca sursă de apă brută a zonei deservite, cu construirea unei microhidrocentrale; modernizarea staţiei de tratare Gilău; realizarea unui canal colector cu diametrul de 2,2 m în lungime de 1,08 km de la strada Iaşilor pînă la P-ţa Ştefan cel Mare; înfiinţarea de 48 km de noi reţele de canal pe 126 de străzi din Cluj-Napoca; înlocuirea a 23,5 km de reţele de canal pe 22 de străzi din zona Aurel Vlaicu Sud şi Nord; realizarea de 35,5 km de canalizare în cinci zone rurale din amonte.

Programul SAMTID a fost primul destinat modernizării reţelei de apă în localităţile urbane preluate după regionalizare (Zalău, Jibou, Şimleul Silvaniei, Cehu Silvaniei, Dej, Gherla, Huedin), care aveau infrastructura într-o stare dezastruoasă. S-a derulat în perioada 2005-2008, a avut o valoare de 14,1 milioane euro şi a dus (în principal) la înlocuirea a 112 km de reţele de apă în localităţile menţionate.

Proiectul POS Mediu cofinanţat de Uniunea Europeană prin fondurile de coeziune postaderare, se derulează în perioada 2008-2013, are o valoare totală de 196,9 milioane euro şi vizează modernizarea şi extinderea surselor şi reţelelor de apă, a reţelelor de canalizare şi staţiilor de epurare din cele opt municipii şi oraşe deservite de companie în judeţele Cluj şi Sălaj. În total, 306 km de reţele de apă şi canalizare vor fi înfiinţate sau reabilitate pe 494 de străzi din cele opt oraşe, se vor moderniza complet opt staţii de epurare, o staţie de tratare a apei, trei surse, 21 de staţii de pompare apă uzată, 11 staţii de pompare apă potabilă, se vor înfiinţa sau reabilita 14 rezervoare etc.

Toate aceste programe de investiţii au fost constituite în proporţie de cca. trei sferturi din sume nerambursabile de la Uniunea Europeană (bani care nu trebuie daţi înapoi şi care, deci, nu trebuie suportaţi de populaţie), dar totodată fiecare din aceste programe a trebuit să fie cofinanţat şi prin cîte un credit bancar (maxim 25% din valoarea proiectului), care trebuie rambursat.

Rep: O ultimă întrebare, domnule Dorin Ciatarâş. A crescut consumul de apă în ultimii ani, de cînd ne confruntăm cu această  obsedantă criză?

Dorin Ciatarâş: Din păcate, cantitatea de apă consumată a scăzut cu cîteva milioane de metri cubi în ultimii ani, fapt ce denotă că societăţile comerciale şi populaţia ‘’strîng robineţii’’ proporţional cu bugetele din această perioadă de criză.

Compania de Apă Someş

Localităţi din judeţul Cluj cu apă şi canalizare:

Cluj-Napoca, Huedin, Gherla, Dej, Gilău, Someşul Rece, Săvădisla, Vlaha, Stolna, Luna de Sus, Aghireşu Fabrici, Baciu, Apahida, Sînnicoară, Căpuşu Mare, Muntele Băişorii, Sînpaul, Şardu, Sîncrai.

Localităţile din judeţul Cluj cu sistem de apă:

Luna de Sus, Gîrbău, Aghireşu Sat, Coruşu, Popeşti, Săliştea Nouă, Corpadea, Dezmir, Cîmpeneşti, Sub Coastă, Cojocna, Morişti, Cara, Jucu de Sus, Jucu de Mijloc, Jucu Herghelie, Gădălin, Vişea, Bonţida, Răscruci, Iclod, Fundătura, Livada, Iclozel, Orman, Căianu, Căianu Vamă, Căianu Mic, Vaida-Cămăraş, Văleni, Suatu, Aruncuta, Mociu, Ghirişu Român, Chesău, Frata, Olariu Nou, Corneşti, Lujerdiu, Morău, Dăbîca, Luna de Jos, Cămăraşu, Ceanu Mare, Aluniş, Ghirolt, Poieni, Bologa, Morlaca, Băişor, Domoş, Fizeşu Gherlii, Nicula, Bonţ, Săcălaia, Căşeiu, Urişor.

Localităţi care urmează să fie preluate în sistem:

Apă: Cîţcău, Sălişca, Sic, Bobîlna
Apă şi canalizare: Căşeiu, Coplean, Urişor, Fizeşu Gherlii, Geaca, Lacu, Sucutard, Alunişu, Domoş, Horlacea, Brăişor, Ţaga, Sîntioana.

Dumitru VATAU