Dat, dicat, dedicat. “Capricii de extraterestru”: de Ion Constantinescu

Îmi vine să mă prăbuşesc în sinea mea cea mică, când îmi aduc aminte că în definiţia epigramei există şi o referire la specia de poezie lirică. Şi, cu toate acestea, epigrama muşcă… liric, cadenţează pe dalele moralităţii şi satirizează tot ce apucă. Suav, nu?

Ion Constantinescu cochetează de mult cu acest gen literar, care a atras înaintaşi încă din Antichitate. Mai târziu, filiera Voltaire, Lessing, Puşkin a dat catrenelor otrava şerpilor veninoşi, biciul de harap pe spinare de fecioară şi muşcătură satirică cu vârful înfipt într-o poantă ironică.

Aforism? Poate. Mica structură binară a făcut istorie şi, iată, are toate atuurile pentru a prelungi citoplasmatic vrerea contemporaneităţii. Asta pentru că – vedeţi dumneavoastră – moravurile sunt mereu deficitare, defectele de comportament împletite cu sârg în gena umană, iar etica mereu se simte responsabilă pentru devianţe de diferite tipuri. Iar „Vitrina cu păcate” (pentru a cita doar una din subtitlurile cărţii) este atât de solicitată, încât Ion Constantinescu face o selecţie riguroasă: „Să nu fie acuzat de vreun viciu,/ Bulă face un enorm sacrificiu,/ Dar nu ca să nu cadă în păcat,/ Ci ca păcatul să nu-i fie depistat” .

Picanteriile se ţin lanţ şi credeţi-mă, în cele 120 de pagini ale cărţii veţi găsi de toate pentru toţi.

Iată:

Am invitat-o la o cină,

Nu la local, la mine-acasă.

A refuzat, n-a vrut să vină,

Sătulă să fi fost…, sfioasă?!

Sau:

Un sobor de necunoscuţi,

În tehnocraţi frumos vopsiţi,

Ce par a fi din cer căzuţi

Şi-s bine la Bruxelles văzuţi

Recurgând la arta ingeniozităţii şi folosind din plin valenţele structurii binare, care, în puţine cuvinte, permite decopertarea unor esenţe tari, epigramele lui Ion Constantinescu se înscriu pe linia catrenelor practicate de Catul dar şi de Al. O. Teodoreanu (Păstrorel)

Se cuvine cuvânt de graţie şi realizatorului coperţii (Cristian Iosip) şi editurii Napoca Nova (director Voichiţa Vereş), care, prin tot ceea ce au făcut au dat cărţii valenţele unui design adecvat contextului şi o îngrijire editorială de toată lauda.

Radu VIDA