Comorile Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga”

• În anul 1922, magistratul Gheorghe Sion donează instituţiei o superbă colecţie de carte rară •

Reputatul magistrat Gheorghe Sion (1855, Odobeşti – 1944, Cluj) a donat Bibliotecii Universităţii ”Regele Ferdinand” din Cluj-Napoca – actuala Bibliotecă Centrală Universitară (BCU) „Lucian Blaga” -, în anul 1922, cea mai însemnată parte a colecţiei sale, cuprinzând 4.500 de cărţi, 2.000 de stampe, câteva sute de fotografii, 200 de hărţi, monede, precum şi numeroase ilustrate poştale, a relatat, pentru cotidianul ”Făclia”, istoricul Călin Emilian Cira de la BCU, amintind, în context, şi donaţiile Muzeului Ardelean şi ale altor mari personalităţi, care au stat la baza constituirii Colecţiilor Speciale ale BCU.

Călin Emilian Cira ne-a prezentat, cu detalii, date despre Gheorghe Sion, pasionat bibliofil, şi despre comoara de preţ adusă de el la Cluj, însoţind expunerea sa cu fotografii, scrisori din anul 1922 ale magistratului, stampe achiziţionate în călătoriile sale, precum şi cu volumul „Viaţa lui Ieremia Valahul din Ordinul Fraţilor Minori Capucini” de Fra Francesco Severini Napolitano, tipărit în anul 1670, la Neapole (Italia), şi achiziţionat de magistrat la Roma, în anul 1905. Volumul despre monahul român poate fi consultat şi on-line, în Biblioteca Digitală a BCU.

Călugărul Ieremia Valahul (1556, Târgu Trotuş – 1625, Neapole) a fost primul monah român sanctificat în Italia. În 2008, moaştele sale au fost aduse de la Neapole la Catedrala romano-catolică din Oneşti. Ieremia Valahul a plecat din Moldova în 1574, la doar trei ani după ce enoriaşii catolici din Sasca Mică – Târgu Trotuş au trecut la protestantism. Pe de altă parte, la câteva zile după moartea domnitorului Ioan Vodă cel Viteaz (Cumplit) (1521 -1574), armata otomană a dărâmat lăcaşul monahal din Târgu Trotuş.

Gheorghe Sion a studiat dreptul la Paris. A fost apreciat de profesorii săi pentru inteligenţa sa sclipitoare. În anul 1876 a înfiinţat, la Paris, Societatea Română, cu profil cultural, fiind apoi ales preşedinte al acesteia. După revenirea în ţară, a intrat în magistratură şi a urcat treptele ierarhiei judecătoreşti, la Piatra-Neamţ şi apoi la Iaşi. A fost pasionat de istorie şi a călătorit mult, în toată Europa, pentru a cunoaşte locuri din memoria colectivă a umanităţii. A izbutit să colecţioneze, prin achiziţii din anticariate, un imens şi nepreţuit tezaur istoric, compus din cărţi vechi, manuscrise, documente, stampe, fotografii, tablouri, hărţi, monezi, reviste şi multe alte obiecte de valoare.

„De ce şi-a donat un boier moldovean fondul de carte şi alte valori instituţiei clujene? Universitatea din Iaşi îşi dorea să intre în posesia acestor comori, directorul Bibliotecii Centrale, profesorul George Pascu, sugerându-i lui Gheorghe Sion să doneze colecţia sa instituţiei ieşene. Magistratul era nemulţumit de felul în care erau administrate şi organizate instituţiile de cultură din Moldova. În timpul vizitei efectuate la Cluj, pentru a se informa asupra modului în care era condusă şi organizată Biblioteca Universităţii „Regele Ferdinand”, Gheorghe Sion a fost plăcut surprins de buna administrare a acesteia, dar şi de intelectualii din învăţământul românesc din Cluj, constatând, totodată, lipsa de carte românească, de care era atât de nevoie pentru educaţie. În aceste circumstanţe, Gheorghe Sion a decis, în 1922, ca aproape toate comorile sale să ia drumul Clujului, unde, spre marea bucurie a primului director al Bibliotecii Universităţii ”Regele Ferdinand”, Eugen Barbul, şi a intelectualilor ardeleni, în doar câteva luni au fost inventariate şi puse la dispoziţia lor. Clujul i-a conferit ilustrului magistrat titlul de Cetăţean de Onoare al oraşului”, a specificat istoricul Călin Emilian Cira. Colecţia de carte rară a BCU este conservată în Sala ”Gheorghe Sion”.

Călin Emilian Cira este licenţiat al Facultăţii de Istorie şi Filosofie şi al Facultăţii de Teologie Ortodoxă, ambele din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca; doctor în istorie şi un masterat în Istorie, Memorie, Oralitate în secolul XX. A publicat volumele ”Convorbiri despre N. Steinhardt”, în două volume, şi „Am ascultat de porunca Bisericii. Arhiepiscopul Justinian Chira în dialog cu Călin Emilian Cira”. Este coautor al Anuarului Istoriografic al României 2012 (vol. II).

Carmen FĂRCAŞIU