CLUJUL CONTEMPORAN prin “ochii’’ ORAŞULUI

Mai exact prin “ochii’’ Revistei de cultură urbană ORAŞUL, editată de Fundaţia Culturală CARPATICA – preşedinte şi director general arh. Ionel VITOC – revistă devenită în anul şapte de existenţă o voce distinctă în peisajul cultural clujean şi naţional; şi prin ochii interlocutorului nostru, arh. Ionel Vitoc, cel care ne spune, într-unul dintre editorialele sale din revistă că ‘’timpul nu mai e trăit de noi, ci de spiritul nostru, care ne-a luat-o mult înainte, descurajator de mult înainte. Se pare că ne-a scăpat acel «spirit» şi cu el «timpul» şi ne-a rămas «nimicul cotidian»’’…

• Michaela Bocu: Despre anotimpurile, stările, trăirile Clujului contemporan, despre revista şi fundaţia care au strîns toamnă după toamnă aş vrea să vorbim. Despre faptul că s-a încheiat o stagiune şi, iată, a şi început alta. De fapt, la CARPATICA, stagiunea e una permanentă, aşa cum şi învăţarea trebuie să dureze cît viaţa, ce părere aveţi?
– Ionel VITOC: Aşa este, stagiunea noastră a devenit permanentă, pe măsura activităţii Fundaţiei CARPATICA: să ne amintim, de exemplu, că în noiembrie trecut organizam marea expoziţie Teodor Botiş şi lansarea Albumului de pictură al artistului; tot în noiembrie 2014 îl sărbătoream, printr-o suită de evenimente, pe poetul Marcel Mureşeanu la împlinirea vîrstei de 75 de ani; a urmat în decembrie ediţia a IV-a a Salonului Umoristic Interludis Ars Hibernaliae, cu Cornel Udrea în postura de maestru de ceremonii; şi, tot în decembrie 2013 – Salonul de Iarnă CARPATICA, eveniment care a reunit pe simezele Galeriei CASA ARTELOR 15 reprezentanţi de frunte ai picturii clujene; ianuarie 2014 a venit cu spectacolul ‘’Mihai Eminescu – OM, GENIU şi SFÎNT’’, organizat în colaborare cu Academia de Muzică ‘’Gh. Dima’’ şi în interpretarea antologică a actorului Dorel Vişan; cu ocazia împlinirii vîrstei de 75 de ani, criticul şi istoricul literar Mircea Popa a fost sărbătorit de Redacţia ORAŞUL prin lansarea unui număr de şase cărţi; în februarie 2014, Fundaţia Culturală CARPATICA a organizat simpozionul COLINDA ŞI COLINDATUL, cu valoroase contribuţii ştiinţifice asupra subiectului; martie 2014 a prilejuit o nouă manifestare organizată împreună cu Asociaţia Culturală INTERLUDIS: sub genericul ‘’Microfonul cu inimă’’ s-au întîlnit oameni de radio, prieteni şi colaboratori, într-o colocvială aniversară la 60 de ani; în aprilie, Fundaţia Culturală CARPATICA, în colaborare cu Asociaţia Tineretului Unit ‘’ASTRU’’ Cluj, a organizat lansarea cărţilor a doi admirabili profesori sătmăreni, soţii Rozalia şi Gheorghe Cozma: ‘’Străbătînd mileniile’’ şi ‘’Credinţă şi cultură, vicisitudini şi speranţe’’; în aceeaşi lună, în cadrul ciclului de conferinţe ‘’Românii de pretutindeni’’, Fundaţia CARPATICA a organizat expunerea Prof.dr.ing. Pompiliu Manea – ‘’Pe urmele lui Emil Racoviţă’’, relatare a expediţiei la care profesorul clujean a participat alături de expediţionarul Prof.dr. Gabriel Xantus şi de alţi cercetători; a fost de faţă şi singurul martor care l-a cunoscut pe savantul Emil Racoviţă. Prof.dr. Iosif Viehmann… Au mai fost, însă, şi alte conferinţe şi dezbateri publice sub genericul ‘’România, încotro’’?, au mai fost lansate cărţi, ar fi însă prea mult să le înşirăm pe toate, deşi toate evenimentele au fost importante şi s-au bucurat de o participare numeroasă. Clujul contemporan, prin oamenii săi, are nevoie de evenimente ‘’cu greutate’’, serioase, despre care să se vorbească şi după ce ele se vor fi încheiat.

• M.B.: Cum a fost, de curînd, şi expoziţia ‘’Transfigurări în metal’’, cu creaţii ale artistului plastic Ion Pop, mai degrabă un artizan care transfigurează bidimensional firul de metal, spre a-l înzestra cu semnificaţii nebănuite, inedite chiar. Sau cum a fost spectacolul de poezii-cîntece, de săptămîna trecută, 5 Tablouri cu UMBRE(le) pe muzică de Constantin Rîpă şi versuri de Sânziana Mureşeanu, Ovidiu Pecican, Marcel Mureşeanu, Constantin Cubleşan şi Ion Mureşan – spectacol despre care, iarăşi, se va mai vorbi, pentru că a adus în scenă poezie frumoasă, muzică frumoasă şi voci frumoase – Fülöp Timeea, Laura Essig, Florin Estefan, Ion Stancu, Sergiu Coltan –, totul în regia Inei Hudea.
– I.V.: Într-adevăr, au fost două evenimente foarte reuşite, mai ales că spectacolul s-a realizat cu participarea unor prieteni de-ai noştri şi valoroşi colaboratori ai Revistei de cultură urbană ORAŞUL.

• M.B.: La ORAŞUL doream să ajungem, mai ales că anul şapte de apariţie a adus şi o aniversare, 30 de numere.
– I.V.: Revista ORAŞUL este o componentă a activităţii desfăşurate de Fundaţia Culturală CARPATICA: are colaboratori de valoare, este căutată şi pe plan naţional, dar problema principală rămîne finanţarea şi difuzarea. Ne propunem o restructurare, vizînd creşterea calităţii, inclusiv prin atragerea cît mai multor tineri care să fie prezenţi la manifestările noastre şi în paginile revistei. Dorim întărirea unor secţiuni legate de urbanism, dezvoltarea oraşului şi arhitectură, promovarea unor idei şi soluţii pentru municipiu şi ducerea lor la îndeplinire. Vom continua să invităm specialişti şi oameni de seamă care să conferenţieze în ciclul ‘’România, încotro’’? Şi, de asemenea, vom continua acţiunile de reamplasare a plăcilor comemorative pe clădiri. Nu în ultimul rînd, voi susţine necesitatea ridicării unui monument dedicat Şcolii Clujene de Medicină şi cred că se pot aduna fonduri prin subscripţie publică.
În altă ordine de idei, o mare realizare a Fundaţiei, reflectată şi în paginile Revistei ORAŞUL, este Tabăra de Artă de la Vălenii Şomcutei, cu participare internaţională, care în 2014 a ajuns la cea de a VI-a ediţie: cea mai reuşită, cea mai bogată în manifestări, cea mai aproape de aşteptările copiilor participanţi şi ale noastre.
Prin toate acţiunile noastre dorim să sprijinim candidatura Clujului la titlul de Capitală Culturală Europeană în 2021, idee care a fost lansată în reuniunile Fundaţiei CARPATICA şi, în 2008, în paginile Revistei ORAŞUL.

• M.B.: Cum vedeţi dezvoltarea oraşului?
– I.V.: Ca dezvoltare urbană, Clujul nu se deosebeşte vădit de alte oraşe din ţară, de dimensiuni asemănătoare, care se dezvoltă – Timişoara, Iaşi, Constanţa, Braşov, Craiova. Cert este că dinamica extinderii Clujului se simte prin chiar terenurile ocupate de clădiri a căror prezenţă, pînă în 1989, nu făcea parte din peisajul urban: staţiile de benzină, show-room-urile şi marile complexe comerciale. Acestea, de regulă, şi-au găsit amplasamente mai bune decît construcţiile obişnuite , mă refer la cele de locuit. Ridicarea noilor cartiere s-a făcut dezordonat, nu atît prin calitatea arhitecturii, cît prin implicaţiile urbanistice pe care le-au avut. Am în vedere trama stradală, prevederile anterioare reclamate zeci de ani ca necesare au fost uitate cu desăvîrşire, nefinalizîndu-se nici una. Pe direcţia N erau prevăzute două artere importante: una ar fi fost continuarea Bulevardului Al. Vaida Voevod, care urma să fie legat la sud de ocolitoare, iar la nord să ajungă prin strada Fabricii în Bulevardul Muncii; o a doua arteră era prevăzută la vest de centrul istoric, pe axa podului Garibaldi – Tăietura Turcului pînă în Calea Baciului şi la sud pe strada Mărginaşă pînă în Calea Turzii. Pe cealaltă direcţie, Est-Vest, o arteră importantă de distribuţie interioară a rămas nefinalizată, pe partea sudică a căii ferate, şi mă refer la Căii Ferate – Răsăritului, cu prelungire spre E, pînă în Apahida şi spre V pînă în Baciu. Aceste artere absolut necesare pentru distribuţia interioară a circulaţiei nu pot fi preluate de alte străzi, decît în condiţiile unor strangulări de circulaţie. Planificarea arterelor de ocolire a oraşului, cum e cea de la S, care este legătura între Apahida şi Vîlcele, ar fi trebuit să se realizeze mai spre Cluj, pentru a fi mai utilă şi traficului intern, nu numai pentru devieri de trafic.

Perioada de 25 de ani n-a marcat nici un ansamblu urbanistic coerent, deşi dotările realizate sau prevăzute a se realiza nu au fost neglijabile ca importanţă: Cluj Arena, Sala Polivalentă, viitorul Centru Cultural Transilvania meritau o atenţie mai mare din punct de vedere urbanistic, prin crearea de spaţii adecvate acestor funcţiuni. Se pot uşor constata amplasarea şi conceptul unor mari complexe comerciale (Polus, Metro) care permit parcări generoase. De peste 100 de ani, în Cluj nu s-a realizat nicio piaţă urbană generoasă. Atît centrul Mănăşturului, condamnat prin ocuparea lui cu monstruosul parking din inima acestuia, cît şi Piaţa Mărăşti (departe de a fi realizată aşa cum a fost prevăzut, spaţiul acesteia fiind ocupat nefericit de o înşiruire de construcţii) au epuizat posibilităţile unor ansambluri urbanistice atrăgătoare. Ar trebui ca noul PUG să prezinte soluţii care se impun în Cluj-Napoca, chiar dacă acestea pot fi socotite îndrăzneţe şi în unele cazuri ar putea genera nemulţumiri. Străpungerea străzii Uzinei electrice pînă în Calea Mănăştur şi prevederea unei pieţe generoase ar fi una dintre recomandările pe care le fac. Este un teritoriu larg, ocupat de Fabrica de bere, al cărei rol în acel spaţiu s-a epuizat de multă vreme…

• M.B.: Înainte de final, să mai spunem că evenimentul cel mai apropiat, ce poartă semnătura Fundaţiei Culturale CARPATICA, se va petrece chiar în această săptămînă. Este vorba despre vernisajul unei expoziţii spectaculoase, unicat, care se înfăţişează la nivelul ţării doar publicului clujean (înafara celui din Bucureşti): Fundaţia amintită, în colaborare cu Ambasada Republicii Cehe din România, invită publicul la expoziţia de arhitectură KAREL ZDENEK LIMAN. Arhitectul ceh al Casei Regale a României. Despre această personalitate specială – aprecierile Prof.dr. arhitect Sorin Vasilescu: “Ca demers al <redescoperirii> lui Liman, se încearcă prin această expoziţie, printr-un excurs fotografic, să fie prezentată publicului partea cea mai semnificativă a operei celui ce a fost pentru multe decenii arhitectul curţii regale a României. Imaginile, coroborate cu puţinele desene originale, încearcă să facă, cu mijloace fotografice, adeseori ‘’neortodoxe’’ (prin panorame şi perspective sferice) o introspecţie în creaţia lui Liman, pentru a oferi o nouă formă de citire a operei unui arhitect ceh, educat în Germania şi practicant al nobilei arte de a construi într-o Românie ce păşea ferm pe calea modernităţii. Această expoziţie este un pios omagiu adus omului şi arhitectului ceh, de educaţie vest-europeană care, rămînînd permanent el însuşi, s-a metamorfozat într-un arhitect perfect integrat realităţii româneşti’’.

Michaela BOCU m.bocu@ziarulfaclia.ro

Vernisajul expoziţiei va avea loc joi, 27 noiembrie, ora 17, la Galeria CASA ARTELOR din Cluj-Napoca, Bdul Eroilor nr. 16. Expoziţia va putea fi vizitată în perioada 27 noiembrie – 5 decembrie, de luni pînă vineri, între orele 11-17.