Cinemateca

Dumnezeu la saxofon, Dracu la vioară

miercuri 27 martie, 18. 30 * cinematograf “Dacia”

Filmul poate fi catalogat drept documentar, eseu și cinema verite, un „Zbor deasupra unui cuib de cuci” varianta românească dacă vreţi.

Regizoarea Alexandra Gulea a filmat în Centrul de Recuperare și Reabilitate Neuropsihiatric din Gura Ocniței o peliculă extraordinară, distinsă cu șase premii internaționale. Filmul prezintă universul paralel, de dincolo de ziduri, cu ierarhii, simpatii și antipatii care sunt generate de relațiile dintre „personajele” închise pe viață în acel spațiu, din care singura ieșire va fi cea spre cimitir. Titlul este un citat din cântecul compus de unul dintre pacienți (Popescu – matematicianul) și înfățișează lumea ca pe o scenă în care divinitatea și diavolul, aflați în aceeași orchestră trasează ritmul vieții, jucându-se cu soarta oamenilor.

Ucu Bodiceanu a ales bine şi de data aceasta. Şi vă spun ateţiei cele scrise de regizoarea filmului, Alexandra Gulea: “Pe mine ma interesau tacticile de supravietuire ale oamenilor aflati practic in detentie pe viata. In momentul de fata, oamenii nu parasesc o astfel de institutie decat pe drumul spre cimitir. Cu ce gand te trezesti de dimineata, cand zilele se aseamana atat de tare, incat timpul pare sa stea pe loc. Spatiul privat si notiunea de individ par sa se fi sters, si totusi oamenii gasesc o ratiune pentru a lupta mai departe. Am cautat sa arat normalitatea locuitorilor caminului in contrast cu anomalia sistemului. Titlul este un citat dintr-un cantec compus de Popescu- matematicianul, un locuitor al spitalului. Lumea vazuta ca o orchestra, in care Dumnezeu si Dracu fac parte din aceeasi trupa si se joaca cu soarta oamenilor. Aparatul adopta pozitia unui locuitor al azilului si povesteste din interior monotonia cotidiana, societatea paralela care s-a format, cu prieteni si sefi, dragoste si ura, o lume identica cu cea din afara”.

Filmul (producţie 2004) este scris şi regizat de Alexandra Gulea, un film incomod cap – coadă, despre cei 300 de pacienți, unii dintre ei locuind câte 12 în cameră, leagă prietenii, se căsătoresc, se ceartă, se despart. Cafeaua și țigările sunt valută forte. Mâncatul, dormitul și împărțirea medicamentelor sunt activitățile care dau ritm unei vieți monotone.

Un film de văzut. Neapărat!

Demostene ŞOFRON