Cine şi de ce încearcă să provoace din nou tensiuni în Transilvania

Pe fondul crizei din Ucraina, organizaţiile naţionalist-şovine maghiare încearcă să transforme Transilvania într-un adevărat teatru de dispute interetnice. Astfel, în utima vreme se poate observa o intensificare a activităţilor cu caracter iredentist, rasist şi naţionalist-revizionist, care urmăresc negarea caracterului naţional-unitar al statului român şi susţinerea unor iniţiative separatiste care aduc atingere integrităţii teritoriale a României.

O astfel de provocare e pusă în scenă în aceste zile la Cluj-Napoca, avînd ca pretext denumirea în maghiară a municipiului Cluj-Napoca. Deşi o instanţă foarte importantă din sistemul de justiţie din România, Curtea de Apel Cluj, s-a pronunţat pe acest subiect, în sensul că la întrarea în Cluj-Napoca nu poate fi scris Koloszvar, anumite cercuri iredentist-şovine nu vor să accepte sentinţa şi forţează autorităţile să maghiarizeze indicatoarele de localitate. O încercare de acest tip a avut loc la ultima şedinţă a Consiliului local Cluj-Napoca, fiind orchestrată de aşa zisa organizaţie „Musai Muszaj”.

Cîţiva tineri, care s-au declarat membri ai acestei organizaţii, s-au prezentat la şedinţa de consiliu şi au dat citire în limba română şi maghiară unei proclamaţii prin care au avertizat că vor intenta o mie de procese împotriva Primăriei Cluj-Napoca în chestiunea privind panourile bilingve, precizînd că vor informa, prin scrisori, toate oraşele înfrăţite cu Cluj-Napoca despre faptul că Primăria doar vorbeşte despre multiculturalism, deoarece în practică adoptă o poziţie contrară.

Viceprimarul Anna Horváth vorbeşte de nesupunere civică
În jocul celor de la „Musai Muszai” au intrat şi consilierii UDMR şi viceprimarul Anna Horváth. Aleşii locali UDMR au încercat să acrediteze ideea cum că municipiul Cluj-Napoca nu este un oraş multicultural dacă nu are plăcuţe bilingve. Mai mult, viceprimarul Anna Horváth a ameninţat că, dacă mijloacele politice nu şi-au atins scopul, „atunci este legal ca această organizaţie a societăţii civile să se mobilizeze, iar dacă nici mişcările civice nu aduc rezultate, urmează nesupunerea civică”.

Acţiunea celor de la Musai Muszaj nu s-a oprit aici, iar joi, 11 februarie, au organizat în Piaţa Unirii o acţiune menită să ironizeze autorităţile locale din cauză că se opun instalării plăcuţelor bilingve.
Printre cei care au putut fi văzuţi la acţiune s-au numărat şi persoane din Asociaţia Cluj-Napoca-2021 Capitală Culturală Europeană, care sînt plătite din fonduri publice pentru a promova toleranţa şi valorile culturale clujene şi nu să facă jocul unor cercuri ce apelează la strategii total străine de spiritul european.

De menţionat e că tema plăcuţelor bilingve este una total falsă şi nu are nimic cu multiculturalismul. Faptul că pe un indicator rutier apare denumirea localităţii şi în altă limbă decît cea oficială nu înseamnă că avem de a face cu multiculturalism. Cei care în aceste zile încearcă să creeze tensiuni şi provocări uită să spună că la Cluj-Napoca maghiarii se bucură de reprezentare la toate nivelurile administraţiei locale, că zeci de străzi din oraş poartă numele oamenilor reper din cultura şi arta maghiară, că în oraşul nostru se poate învăţa în limba maghiară, germană şi nu numai la toate nivelurile, că numeroase ong-uri ale etnicilor maghiari se bucură de sprijin finaciar consistent pentru a-şi organiza activităţile, că numeroase monumente sînt dedicate memoriei celor care şi-au pus amprenta pe dezvoltarea naţiunii maghiare şi că este singurul oraş din Romania – şi nu doar! – cu două teatre şi opere (română şi maghiară).

Semnături pentru autonomia Transilvaniei
Tot în seria acţiunilor separatiste şi de negare a caracterului naţional-unitar al statului român este şi demersul lui Fancsali Ernö de strîngere de semnături pentru obţinerea autonomiei Transilvaniei. Acesta a anunţat că pînă acum a adunat 14.600 de semnături, pe care le va prezenta preşedintelui Klaus Iohannis. Mai mult, Francsali a dezvăluit că pregăteşte o dezbatere pentru reorganizarea României. „Istoria şi tradiţia din Transilvania sînt complet diferite de fostul Regat. Regiunea noastră a fost întotdeauna parte a Europei civilizate. După 1989, starea regiunii noastre nu s-a îmbunătăţit. Impozitele acumulate în Transilvania ajung în Moldova şi Oltenia pe nedrept. Transilvania este trezoreria ţării noastre fără autodeterminare. Ei au mai mare nevoie de noi, decît noi avem de ei”, este mesajul cu care Fancsali Ernö vrea să atragă susţinători.

Şi Semjen Zsolt vine cu pretenţii
O altă provocare a venit în această perioadă chiar din partea vicepremierului Ungariei, Semjen Zsolt. Acesta a afirmat, la Cluj-Napoca, în 31 ianuarie, în contextul aniversării a 25 de ani de la înfiinţarea UDMR, că nu se poate accepta că dacă există forme de autonomie acceptate în ţări ale UE să nu fie date şi comunităţii maghiare din Transilvania, apreciind că, în caz contrar, maghiarii din România ar fi consideraţi “cetăţeni de rangul doi”, lucru care, în opinia sa, este inacceptabil. Vicepremierul ungar discuta de autonomia maghiarilor din Transilvania în timp ce consilierul preşedintelui Dumei de Stat, Aleksandr Dughin, un apropiat al lui Putin, vorbea despre necesitatea creării unui “imperiu eurasiatic” dominat de Rusia, din care să facă parte inclusiv România, Ungaria, Serbia, Slovacia şi Austria. Din păcate, acest curent euroasiatic găseşte teren potrivit în Ungaria lui Orbán Viktor, care, în ciuda escaladării conflictului uncrainean, îşi etalează tot mai mult simpatiile faţă de Moscova. Ca şi Rusia lui Putin, Ungaria lui Orbán foloseşte problema minorităţilor ca pe o armă menită să-şi promoveze interesele revizioniste în regiune, destabilizîndu-şi vecinii.

Într-un amplu studiu realizat de think-tank-ul Foreign Policy Research Institute intitulat ”Ungaria, pe o cale greşită”, se arată că, prin politicienii comunităţilor maghiare din afara Ungariei şi cu ajutorul Federaţiei Ruse, Budapesta încearcă să creeze probleme interne statelor vecine Ungariei. Autorii analizei avertizează că Rusia va exploata presiunile economice interne, cererile de autonomie ale Ungariei pentru regiunea ucraineană Transcarpatia, locuită de o minoritate maghiară, pentru a crea conflicte între membrii NATO şi între România şi Ungaria. Nu ştim cît de precise sînt datele celor de la Foreign Policy Research Institute, însă ce ştim e că mîine este aşteptat la Budapesta preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, lucru care spune multe despre legăturile şi jocurile dintre Ungaria şi Rusia.
C.P.