Cînd poezia bate fotbalul

De curînd, s-a desfăşurat la Paris, în preacunoscuta Place Saint Sulpice, cea de a 34-a ediţie a celui de-al doilea mare eveniment editorial al anului din Hexagon: Tîrgul de Poezie. Patru sute de edituri din Franţa, Belgia şi Canada, cam tot atîţia poeţi, dacă nu mai mulţi, mii de volume cu cea mai recentă producţie lirică a lumii francofone, o veritabilă demonstraţie a faptului că poezia se poartă bine, totuşi, într-o contemporaneitate care dacă nu o refuză, abia dacă o tolerează.

Într-un asemenea context, aparent estompat de zarva Campionatului European de Fotbal, cu ale sale inconveniente stîrnite de invazia fanilor, de circulaţia dată peste cap de greve şi de drastice rigori de securitate, cu spectrul ameninţărilor planînd peste orice aglomeraţie umană, Tîrgul de Poezie şi-a asumat în profuziunea propunerilor sale şi prezenţe româneşti, nu foarte numeroase dar netrecute cu vederea. Între acestea, am putea spune că eleganta coediţie bilingvă franco-română a „Poemelor luminii” lui Lucian Blaga, datorată editurilor Şcoala Ardeleană şi Jacques André, a constituit un eveniment nu doar prin prezenţa şi receptarea ei pe standul editorului francez, ci şi prin manifestarea adiacentă organizată de Institutul Cultural Român de la Paris, în seara zilei de joi, 9 iunie. Admirabila traducere a poetului Jean Poncet – care deschide calea atît de mult doritei prezenţe în limba franceză a poeziei blagiene în integralitatea ei, concretizînd un proiect imaginat, cu ocazia centenarului naşterii poetului, în cadrul Colocviilor Blaga iniţiate acum două decenii la Centrul Cultural Român de la Paris – a fost punctul central care a ordonat alocuţiunile poetului Horia Bădescu: „Blaga un poet pentru secolul XXI” şi „Poemele luminii, o prolegomenă a poeticii blagiene”, intervenţia „În sfîrşit Blaga” a poetului şi traducătorului Jean Poncet şi aceea a editorului Jacques André, precum şi inspirata lectură a unui florilegiu din „Poemele luminii” susţinută de actorul Dorel Iacobescu. Iar poezia bună face audienţă. Aşa încît sala de expoziţii a ICR Paris, în care s-a desfăşurat manifestarea, s-a dovedit cu adevărat neîncăpătoare pentru un public, majoritar francez, în rîndul căruia s-au aflat reputaţi scriitori, poeţii Werner Lambersy, vicepreşedintele Tîrgului de Poezie, Maurice Couquiaud, Sylvestre Clancier, viepreşedinte al PEN, Francis Coffinet, Leo Beckman, Denitza Bantcheva, Pierre Hidalgo, Georgette Wachtel.

O seară pe măsura unui mare poet. Şi a unei ediţii de lux din opera lui, percepută ca atare pe tot parcursul desfăşurării Tîrgului de Poezie. Tîrg cu un număr impresionant de vizitatori, în cadrul căruia de o bună primire s-a bucurat şi volumul de poeme semnat de Horia Bădescu „Le poème va pieds nus”, proaspăt apărut la editura belgiană l’Arbre à paroles, editură care îi publică scriitorului clujean, iată, cea de a şasea carte de poezie. Cum spunea criticul Lucian Noullez : „Poemul lui Horia Bădescu se şopteşte de la început şi-şi află în intimitatea vocii voastre propria rezonanţă. Horia Bădescu este român, dar el scrie din cînd în cînd în franceză şi miracolul se produce. Poemul îşi află sălaş în respiraţia voastră. El nu se impune invitîndu-se în limba voastră, căci o face cu o infinită delicateţe. Acest poet balansează, fără nicio ezitare, între viaţă şi contrariul ei, între nenorocire şi jubilaţie, aşa cum o inimă bate, aşa cum un plămîn se umple şi face mai profundă respiraţia golindu-se. Ai ocazia să citeşti mult prea rar poeme atît de bine scrise”. Autorul a acordat autografe pe recentul volum, vineri 10 iunie, şi, de asemenea, sîmbătă 11 iunie, pe „Roulette russe”, carte care a văzut lumina zilei la finele anului trecut, la editura pariziană l’Herbe qui tremble.

H.B.

***

Despre coediţia bilingvă franco-română a „Poemelor luminii” – traducere şi cuvînt înainte de Jean Poncet, cu o postfaţă semnată de Horia Bădescu – reputatul profesor universitar şi critic Jean-Pierre Longre notează, printre altele, într-un comentariu publicat în 14 iunie a.c., că „Poezia lui Lucian Blaga, cu armonicele sale pline şi motivele eterne (iubirea, natura, amintirile, moartea…), cu conţinutul său liric şi metafizic, este aparent simplă, în orice caz abordabilă de toţi, la antipodul ermetismului. Este o primă calitate, care antrenează atenţia susţinută, mult mai aprofundată a cititorului. Din această perspectivă, traducerea ar trebui să sugereze întreaga dimensiune a fiecărui poem. Este cazul celei realizate de Jean Poncet la <Poemele luminii>, prima culegere a poetului-filosof-dramaturg, apărută în 1919 (avea 24 de ani). Această culegere bilingvă, bine-venită într-o epocă în care poezia, inclusiv poezia română, nu se prea bucură de favorurile marilor editori, beneficiază de un dublu privilegiu: este tradusă şi prezentată de un poet; Jean Poncet caracterizează, în al său cuvînt înainte, esenţa operei lui Blaga care, <poetică precum şi filosofică>, <îşi găseşte rădăcinile şi se ancorează în realitatea românească, în cultura, miturile şi valorile sale>, între care <satul românesc>, <care dezvăluie mai ales o geografie interioară alcătuită din amintiri şi mituri antice, din practici agrare ancestrale şi din cîntece populare>. Cel de-al doilea privilegiu – culegerea se termină cu o postfaţă a unui alt poet, Horia Bădescu, care analizează cu luciditate (trebuie să o spunem) aceste Poeme ale luminii, asociindu-le <misterul>, precum şi <entuziasmul care debordează, pasiunea, vitalitatea.> (…) Cartea publicată de editorul Jacques André şi Şcoala Ardeleană reprezintă o primă etapă, sperăm, dintr-o ediţie completă şi revizuită a operei celui mai mare poet român român al secolului XX”.

M. BOCU

m.bocu@ziarulfaclia.ro