Ce vrea de fapt UDMR să obţină cu proiectul de autonomie

Prezentat cu diplomaţie, tact şi eleganţă, ca un proiect european – un statut ce se aplică tuturor minorităţilor din statele civilizate -, ai zice că proiectul de autonomie vine să redea maghiarilor din judeţele Mureş, Harghita şi Covasna drepturile promise de însuşi Dumnezeu, să le împlinească un vis vechi de 100 de ani, frumos şi inofensiv. În realitate, însă, sub acest strat de fard aplicat cu multă măiestrie, se ascunde un plan care impune statului român reguli făcute de UDMR pentru înfiinţarea unui „stat maghiar” în inima României şi, ceea ce nu este mai puţin important, un posibil precedent în ceea ce priveşte autonomia unei alte regiuni „istorice”, aşa-numitul Partium, ce vizează judeţele Arad, Bihor, Satu Mare, precum şi parte din judeţele Sălaj şi Maramureş.

Victimele cui?
În cadrul unei conferinţe de presă susţinute joi după masă la Cluj-Naoca, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a făcut publice unele detalii ale proiectului privind obţinerea autonomiei aşa-numitului Ţinut Secuiesc. Aproape că a stors lacrimi liderul UDMR, cînd şi-a început alocuţiunea prin a afirma că năzuinţele neîmplinite ale maghiarilor din România, legate de autonomie, datează de aproape 100 de ani. „Doleanţele legate de autonomie ale comunităţii maghiare din Transilvania, din România, sînt de o vîrstă cu naşterea statului modern român, în 1918, şi iniţiativele legate de drepturile minorităţilor naţionale ale UDMR se datează din momentul prăbuşirii comunismului”, a afirmat Kelemen, arătînd că „A fost un început important, în 1989, pentru România, pentru societatea românească, pentru maghiarii din România şi societatea – naţiunea română şi comunitatea maghiară – de la bun început au avut cîteva deziderate importante: stabilirea instituţiilor democratice ale statului de drept, economie de piaţă, aderarea la NATO şi UE. Toate aceste deziderate au fost atinse şi, în această perioadă de 25 de ani, UDMR şi comunitatea maghiară din România au fost un factor de stabilitate permenent – a susţinut toate aceste deziderate, a militat şi a muncit pentru ele”, a amintit Kelemen faptul că, într-un fel sau altul, UDMR a participat constant la guvernarea României imediat după 1989, precizînd că acest lucru nu se va schimba nici în viitor şi că autonomia maghiarilor din Transilvania va rămîne în topul ordinei de zi a Uniunii. „Acest rol a fost unul important şi eu cred că aşa trebuie să rămînă şi în continuare. UDMR şi comunitatea maghiară din România va rămîne un factor de stabilitate, un factor de echilibru în România, indiferent ce spun unii şi ce doresc alţii. De aceea, vă spun că tot ce spunem noi astăzi a fost spus de foarte multe ori în 25 de ani”, a subliniat liderul UDMR, amintind de eşecul privind adoptarea proiectului de lege privind autonomia culturală, elaborat de Uniune în perioada 2004-2008.

Potrivit lui Kelemen proiectul de autonomie prezentat joi reprezintă „un act politic, un act constituţional, legal şi legitim, prin care comunitatea maghiară doreşte să obţină garanţii reale şi efective privind dreptul la păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii etnice a cetăţenilor aparţinînd comunităţii maghiare”. În context, preşedintele UDMR a subliniat că Uniunea se delimitează şi respinge categoric „orice încercare de compromitere” a acestui demers, prin „teorii conspiraţioniste”, vehiculate „cu rea-voinţă sau cu altă ţintă foarte bine definită”, a ţinut să precizeze Kelemen.

Cine crede că UDMR ar putea lăsa ceva la voia întîmplării, se înşeală
Referitor la momentul ales pentru lansarea acetui proiect, Kelemen Hunor – candidatul UDMR la alegerile prezidenţiale –, a negat faptul că acesta ar avea o legătură cu scrutinul din această toamnă, deşi se ştie că un scor bun, obţinut în primul tur al alegerilor, oferă garanţia unor bune negocieri – domeniu în care UDMR excelează – pentru viitor (ministere, deconcentrate, interese de tot felul), în schimbul unor voturi promise candidatului cu cele mai bune şanse în turul doi. Motivaţia liderului UDMR a fost însă alta – nu departe de adevăr şi aceasta –, legată de o posibilă modificare a Constituţiei României, care, dacă tot se face, ar putea conţine prevederile mult rîvnite de Uniune. „Acuma am ajuns în situaţia de a lansa acest proiect de lege, fiindcă sîntem conştienţi că urmează o perioadă importantă pentru societatea românească. Urmează o dezbatere despre o nouă Constituţie, sau amendarea cele existente, urmează o pregătire a regiunilor de dezvoltare, şi probabil, o regîndire a acestot unităţi administrative şi de aceea, noi considerăm că, în această nouă construcţie, trebuie să asigurăm pentru maghiarii din România toate elementele instituţionale, legale, constituţionale pentru a păstra identitatea naţională”, a arătat Kelemen Hunor, fără a spune ce piedici au avut pînă acum maghiarii din Transilvania în păstrarea identităţii naţionale, atît de vehement manifestate, de altfel.

Manipulare? Sau chiar „calitatea mărfii” se ridică la înălţimea frumuseţii ambalajului?
Kelemen Hunor a ţinut să precizeze că proiectul „este o adaptare la cadrul juridic românesc”, a statutului unei regiuni din Italia, respectiv Tirolul de sud. „Există 14 modele de autonomie, în ţările UE, funcţionale, iar noi am ales un model care înseamnă o înţelegere a funcţionării unei regiuni într-un context european, într-o ţară şi într-o regiune bogată, unde trăesc mai multe minorităţi, care au găsit o formă de convieţuire paşnică şi o dezvoltare economică şi socială fără precedent după 1972, cînd a fost adoptată legea lor în parlament”, a ţinut să arate liderul UDMR. Totodată, Kelemen Hunor a spus că proiectul va intra într-o amplă dezbatere publică, urmînd a fi prezentat pe întreg cuprinsul României. „Orice deziderat al comunităţii maghiare poate fi obţinut doar prin dialog cu majoritatea românească… Trebuie să aratăm de fiecare dată că tot ce dorim noi este, dincolo de Constituţie şi de legitimitatea demersului, şi în interesul României”, a încercat Kelemen să ademenească eventualii opozanţi.

De asemenea, liderul UDMR a ţinut să precizeze că tot ce a fost gîndit în cadrul proiectului de autonomie e în limitele „statului unitar român” şi că UDMR nu se gîndeşte la separatism. „Acest proiect de lege spune de la bun început că noi ceea ce am gîndit am aşezat în cadrul statului român, unitar, şi nu ne gîndim la separatism, la alte lucruri, independenţă, aşa cum au fost vehiculate. Nu! Aşa ceva nu propunem, nu am propus niciodată şi nici nu avem de gînd să propunem aşa ceva”, a susţinut preşedintele UDMR.

Mesajul ocult al proiectului: Dacă vreţi să trăiţi aici, învăţaţi limba maghiară. Dacă vreţi să munciţi, falsificaţi-vă trecutul
„Ceea ce noi propunem este o soluţie care există, care funcţionează şi care nu lezează în nici un fel interesele statului român, interesele cetăţenilor, interesele majorităţii”, a clamat Kelemen Hunor. Cu toate acestea, potrivit proiectului de lege, jumătate din taxele colectate în regiune ar rămîne unităţilor locale şi regionale, iar instituţiile strategice ar urma să fie distribuite în mai multe localităţi. „Noi am propus să rămînă un procent mult mai mare la nivel local, la nivel regional, decît este în acest moment şi cred că ar fi o propunere valabilă şi pentru alte regiuni, dacă vom trece la o altă structură administrativă. Noi considerăm că nu e bine să mergi pentru fiecare bănuţ pînă în Bucureşti, nu e bine să mergi pentru un pod, pentru o şcoală locală, pentru o instituţie de cultură tot timpul la Bucureşti. Noi propunem să rămînă din sumele colectate, din taxele colectate, 50%… Am propus să fie mai multe oraşe care deţin anumite instituţii. Mureşul va fi capitala regiunii, instituţiile care ţin de fiscalitate să fie la Miercurea Ciuc, la Odorheiu Secuiesc să fie Consiliul Regional şi la Sfîntu Gheorghe să fie celelalte instituţii administrative, iar Prefectura să rămînă ca reprezentant al statului şi al Guvernului cum este în acest moment, în fiecare judeţ, şi Prefectura judeţului Harghita va exercita şi atribuţiile la nivel regional”, a spus Kelemen Hunor.

De asemenea, limba maghiară ar urma să fie introdusă ca disciplină obligatorie şi în şcolile cu predare în limba română. „În şcolile cu predare în limba maghiară se învaţă limba română şi limba maghiară intră ca disciplină în şcolile române – iarăşi revin cu modelul Tirolului de Sud – ca să existe un bilingvism încă din copilărie. Dar restul disciplinelor sînt predate în limba română, nu se bulversează, doar că va intra şi această disciplină”, a prezentat Kelemen intenţiile Uniunii. UDMR a făcut însă şi o concesie statului român. Astfel, „toate atribuţiile legate de politica externă, politica de securitate naţională, politica de apărare, politica privind serviciile de informaţii nu pot fi solicitate şi nu pot fi trecute la nivel regional, rămîn la nivel naţional”, a arătat Kelemen. Mai mult, potrivit liderului UDMR, „acest proiect de lege înseamnă şi o descentralizare puternică – preluarea anumitor atribuţii de la guvernul central către regiune -,…înseamnă, ţinînd cont de principiul subsidiarităţii, şi instituţii specifice pentru un astfel de model – consiliul regional şi multe, multe alte lucruri”, a recunoscut Kelemen Hunor.

Acesta a precizat, totodată, că varianta oficială a proiectului are 97 de articole şi prezintă unele modificări faţă de varianta apărută anterior în presă. „Sînt mici schimbări, foarte importante, chiar legate de acel articol care vorbea despre Justiţie şi raportul etnic într-o instituţie – noi vorbeam de Tribunal şi de Curtea de Apel. Acest articol a fost modificat, nu vorbim de o treime sau de două treimi, vorbim de proporţionalitate”, a arătat preşedintele UDMR cam cît de greu le va fi judecătorilor români să se mai angajeze în judeţe precum Harghita şi Covasna.

Cam cum ne-ar putea convinge?
Preşedintele UDMR a precizat că proiectul va fi supus unei ample dezbateri publice, în încercarea de a convinge societatea civilă românească şi formatorii de opinie să aprecieze pozitiv această iniţiativă legislativă.

„Vom organiza conferinţe în toată ţara şi vom prezenta toate argumentele şi vom dezbate cu societatea românească acest deziderat, pentru că noi trebuie să arătăm că ceea ce spunem noi înseamnă, pe termen lung, o Românie mai puternică, o Românie echilibrată, o Românie unită şi foarte respectată şi influentă în regiune. Dar, pentru această chestiune, noi considerăm că, printre foarte multe alte aspecte, trebuie rezolvată şi trebuie găsită o soluţie pentru relaţia între majoritate şi minoritate”, a pledat Kelemen în fovoarea proverbului „chelului, scufiţa de mărgăritar îi lipseşte”, încercînd să demonstreze „cît de benefic”, cît bine şi cîtă prosperitate va aduce poporului român o ţărişoară ungurească în inima României.

Adriana STUPAR