Ce îşi doresc clujenii pentru oraşul lor (III)

În ceea ce priveşte soluţiile ecologice şi de protejarea mediului, enumerăm proiectele privind amplasarea de panouri solare pentru stâlpii de iluminat public. „Treptat, Clujul poate deveni un oraş cu adevărat verde, atât din punct de vedere al parcurilor cât şi din punct de vedere al folosirii energiei regenerabile în viaţa de zi cu zi a oraşului. Un pas înainte ar fi amplasarea de panouri solare pe stâlpii de iluminat public”, arată Monica Tomuş în proiectul său, precizând că prin această iniâiativă oraşul poate ajunge să economisească substanţial dar şi să facă un bine mediului inconjurător. În acelaşi registru se înscrie şi proiectul Danielei-Elena Nacev, privind înfrumuseţarea staţiilor de autobuz cu plante si mobilier urban. Proiectul are în vedere acoperirea staţiilor cu plante căţărătoare şi completarea acestora cu mobilier urban (locuri de şedere). Proiectul presupune lansarea unei teme de proiectare de către specialişti-arhitecţi, arhitecţi peisagişti, precum şi lansarea unor concursuri de concept, arată autoarea proiectului.
Continuăm expunerea cu proiecte eco, precum realizarea de staţii pentru încărcarea maşinilor electrice – un proiect conceput de Vlad Prunduş – şi realizarea de parcări de biciclete „sigure”, propus de Tamas Bancsov, proiect ce are drept scop diminuarea furtului de biciclete şi încurajarea mersului cu bicicleta.
Diminuarea poluării fonice cauzate de traficul feroviar,este un alt proiect ce se înscrie în seria celor care ţin la confortul clujenilor. Poluarea fonică este un factor care afectează decisiv calitatea vieţii locuitorilor municipiului Cluj-Napoca. Dacă pentru zgomotul rutier se iau in permanenţă măsuri de ameliorare mai mult sau mai puţin costisitoare, în ceea ce priveşte traficul feroviar cea mai simplă si eficientă soluţie este amplasarea unor pereţi de ecranare a zgomotului pe lângă calea ferată, se arată în proiectul lui Nicolae Natrapeiu. „Montarea panourilor fonoabsorbante se poate face în etape, începând cu zonele cel mai puternic afectate de zgomotul feroviar”, spune autorul, precizând că în prima etapă panourile s-ar putea amplasa pe toata lungimea str. Răsăritului până în dreptul CESAROM – Sanex, urmând ca în etapa a doua să fie amplasate şi de la Gara Centrală pană la intersecţia dintre Taietura Turcului cu str. Romulus Vuia – latura sudică pentru a proteja locuitorii din cartierul Gruia , latura nordică fiind preponderent industrială.
Printre propunerile clujenilor se regăseşte şi înfiinţarea unui magazin social, atât în scop caritabil, cât şi de anti-risipă. „România se află pe locul 9 în ceea ce priveşte risipa de alimente, deşi nu este una dintre cele mai bogate ţări din Uniunea Europeană. Astfel, în coşul de gunoi al românilor ajung peste 2 milioane de tone de mâncare.În România, anual, aproximativ o treime din produse sunt irosite. Şi în al doilea rând, 225.000 de copii din Romania se duc zilnic la culcare flămânzi, iar 72% dintre familiile din mediul rural nu le pot asigura copiilor sub 5 ani o dietă minim acceptabilă”, arată Robert Dimeny, autorul proiectului.
Ultimul proiect cu buget maxim din domeniul amenajării spaţiilor publice presupune achiziţionarea şi dotarea intregului oraş cu dispozitive automate de acordare a primului ajutor. „Defibrilatoarele externe automate ( AED ) sunt dispozitive portabile care verifică şi monitorizează ritmul cardiac şi pot transmite şocuri electrice inimii pentru a-şi recupera ritmul normal. AED sunt utilizate imediat dupa accident de către orice persoană pentru a înlătura stopul cardio-respirator, până la sosirea personalului medical de specialitate”, se arată în proiectul lui Mihai Palade. „În România, şansele de supravieţuire a unei persoane în urma unui stop cardio-respirator sunt de 5%, înregistrându-se anual 70.000 de victime. Multe vieţi ar putea fi salvate dacă manevrele de prim ajutor ar fi acordate prompt, însă în mai mult de 9 din 10 cazuri martorii asistă neputincios”, precizează autorul proiectului, subliniind că aparatele în cauză pot fi folosite de orice persoană deoarece oferă instrucţiuni vocale clare, în limba română, celui care intervine şi pot fi integrate oricărui tip de mobilier urban.
În aceeaşi temă, dar cu un buget înjumătăţit, se înscrie proiectul privind achiziţionarea şi amplasarea de defibrilatoare automate externe în locurile publice din Cluj-Napoca, conceput de Robert Simon. „Introducerea defibrilatoarelor automate externe în locuri şi instituţii publice din Cluj-Napoca ar creşte rata de supravieţuirie a victimelor care suferă un stop cardio-respirator. Având în vedere rata de dezvoltare accelerată a oraşului, a populaţiei în continuă creştere, a numărului de turişti în creştere şi a evenimentelor desfăşurate de-a lungul unui an în Cluj-Napoca, este din ce în ce mai clar că sistemul de urgenţă este suprasolicitat, iar introducerea defibrilatoarelor automate externe ar spori şansele de supravieţuire ale potenţialelor victime”, arată autorul, estimând proiectul la 80.000 de euro.
Adriana STUPAR