Biblioteca Academiei Române-Filiala Cluj-Napoca

17 ianuarie 2020 | Articol scris in CULTURA

p { margin-bottom: 0.1in; line-height: 120%; }

Patrimoniu şi imaginar cultural românesc

Vineri, 17 ianuarie, cei care au trecut pragul Bibliotecii Academiei nu au avut ce regreta. Şi nu au avut deoarece vernisajul expoziţiei de carte Patrimoniu şi imaginar cultural românesc, excelent titlul ales, ne introduce într-un univers spiritual care, înainte de orice, trebuie cunoscut, trebuie foarte bine cunoscut. Cu atât mai mult cu cât se anunţă cinci volume, Enciclopedia imaginarilor din România, bazate pe documente de o inestimabilă valoare istorică.

Enciclopedia gândită este rodul unei munci în echipă, cu nume unul şi unul, mă gândesc acuma la Ioan Pop Curşeu, Liviu Maliţa, Valentina Sanda-Dediu, Bogdan Pecican, Ioan Chirilă, Lukacs Olga, Vik Ioan, Daniela Ivanovici, Toader Nicoară, Gelu Florea, Doru Radosav, Sanda Cordoş, Ion Pop, Szabo Levente, Marius Conkan, Corin Braga, Sanda Felicia Misirianţu, Elena Platon, Anca Ursa, regret sincer că nu-i pot aminti pe toţi, toţi însă semnatari ai unor articole de referinţă pentru ceea ce va fi Enciclopedia imaginarilor din România la final.

De ce imaginarilor? Răspunsul îl dă expoziţia în sine, posterele şi cărţile rare, toate dovezi ale devenirii noastre spirituale. Voi lua cele cinci volume, prezentându-le în datele esenţiale.

Volumul I este dedicat Patromoniului şi imaginarului lingvistic românesc. Sumarul cuprinde abordări ce vizează Limba şi naţiunea, elementul slav în sistemul limbii române, moda lingvistică: anglismele, românii: proiecţii identitare, limbajul publicităţii televizuale, limbajul religios…

Volumul 2: Imaginarul literar românesc, cu teme precum literatura de isnpiraţie folclorică, imaginarul romantismului românesc, literatura psihologică, literatura rurală, literatura autenticităţii, literatura germană din România, lumi alternative…

Volumul 3: Imaginarul istoric românesc se ocupă de conducătorul providenţial, naţiunea, întemeierile, rasa, moartea, romanii, saşii, secuii, peisajul, eroii, călătoria…

Volumul 4: Imaginarul religios prin articolele Zalmoxis şi riturile de iniţiere în nemurire, reprezentări simbolice religioase, realitatea icoanei în diaspora, religie şi cotidian, religie şi social, religie şi folclor, estetica cultului religios…

Volumul 5: Imaginarul şi patrimoniul artistic românesc prin teatrul naţiunii, dramaturgia comunistă/în comunism, identitatea românească în filmul istoric, ruralismul în cinema, filmul tranziţiei postcomuniste, imaginarul tehnologic în artele vizuale, paşi spre cristalizarea muzicii culte româneşti… Regret din nou că nu amintesc toate titlurile celor cinci volume, de interes absolut toate.

Cărţile expuse fac parte din patrimoniul naţional, din fondul de tezaur universal. Şi atunci vorbim despre Tetraevanghel (Braşov, 1561, tipograf Diaconu Coresi), Tetraevenghel (secolul al XVI-lea), Tâlcul evangheliilor (Braşov, 1567/1568), Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie (Ţara Românească, cca 1714-1716), Hronicul vechimei romano-moldo-vlahilor de Dimitrie Cantemir (Rusia, înainte de 1723), Elegia a XXV-a de Gheorghe Şincai (Oradea, 1804), Theologhie sau Cuvântare de Dumnezeu de Samuil Micu (Viena, 1781), Palia de la Orăştie (1582), Vechiul Testament în traducerea lui Nicolae Milescu (Câmpulung, cca 1683-1686), Cazania lui Varlaam (Urşani, Vâlcea, 1671-Cigmău, 1672), Evanghelie de învăţătură (Bălgrad, 1641)…